CCR arunca in aer dosarele de coruptie si crima organizata facute cu suportul SRI

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Miercuri, 13 Martie 2019, ora 11:51
49778 citiri
CCR arunca in aer dosarele de coruptie si crima organizata facute cu suportul SRI
Foto: Alexandru Dobre/Mediafax/Hepta.ro

Motivarea deciziei Curtii Constitutionale in cazul protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 si 2016, publicata in aceasta saptamana, ar putea arunca in aer toate dosarele de coruptie sau de crima organizata care sunt pe rolul instantelor si parchetelor, potrivit mai multor magistrati consultati de Ziare.com.

Potrivit surselor citate, probele stranse cu suportul ofiterilor SRI pana in februarie 2016 ar trebui anulate, indiferent daca au fost obtinute sau nu in baza protocolului semnat de procurori cu SRI. In plus, potrivit unei alte decizii date de CCR in 2018, aceste probe trebuie excluse fizic din dosare.

"CCR a zis ca simplul suport tehnic acordat de SRI in ancheta este, de fapt, act de urmarire penala", a sintetizat un magistrat pentru Ziare.com decizia CCR.

De ce pana in februarie 2016? Pentru ca, pe 16 februarie 2016, CCR a decis ca SRI nu e organ de cercetare penala si nu mai poate face interceptari sau filaje in dosarele procurorilor. Serviciul secret a fost exclus din a acorda suport tehnic procurorilor incepand de la acel moment.

Probleme pentru dosarele nesolutionate

Decizia CCR in cazul protocoalelor ar putea afecta direct dosarul Tel Drum-Liviu Dragnea, in care sunt folosite ca probe mai multe interceptari realizate de SRI in baza unor mandate pe siguranta nationala.

Afectate de aceasta decizie vor fi toate dosarele aflate pe rolul parchetelor sau in instante, in care sunt probe stranse cu sprijinul SRI, cele mai cunoscute fiind cele de coruptie, crima organizata, trafic cu droguri sau fraude informatice etc.

Cine a dat decizia

Detaliile stau in paragrafele 161-165 ale deciziei CCR, care a fost data de Valer Dorneanu, Marian Enache, Petre Lazaroiu, Mona Pivniceru, Simona Maya Teodoroiu si Attila Varga.

Trei judecatori au facut opinie separata in CCR: Livia Stanciu, Stefan Minea si Daniel Morar.

Intreaga decizie CCR poate fi accesata pe site-ul institutiei.

De altfel, Mina si Stanciu atrag atentia in opiniile separate asupra modificarilor radicale decise de CCR: "Nu se poate profita de echivocul promovat intens mediatic al caracterului nelegal al protocoalelor PICCJ - SRI, pentru a se anula toate eforturile justitiei penale din ultimii ani, in masura in care nu se dovedeste existenta unor reale probleme de fond, pentru care exista, oricum, remedii legale in cazurile individuale."

Tehnica de redactare

CCR a folosit acum in redactarea motivarii aceeasi sintagma pe care a utilizat-o si intr-o decizie din 2018, pentru a se asigura ca probele obtinute cu ajutorul SRI sunt declarate nule absolut.

"Ca tehnica de redactare, CCR vine si arata ca SRI nu putea sa faca niciun act din cele mentionate in protocoale, fie ca este vorba de suport tehnic sau expertize, deoarece orice ar face reprezinta o componenta a actelor procesuale sau procedurale penale.

Se arata deci ca parchetele nu aveau posibilitatea legala sa faca acest lucru, deoarece s-ar incalca competenta materiala, desi ar fi fost vorba cel mult de o competenta functionala", explica un magistrat pentru Ziare.com.

CCR ar perpetua aceasta "greseala" tocmai pentru ca in jurisprudenta sa recenta a stabilit ca incalcarea normelor de competenta materiala a organului de urmarire penala se sanctioneaza cu nulitatea absoluta, care poate fi invocata oricand, chiar daca dosarul a trecut de faza de camera preliminara. Este vorba de Decizia CCR nr. 22 din 18 ianuarie 2018.

"Deci CCR face aceasta confuzie voita intre competenta materiala si functionala doar pentru a putea face trimitere la o decizie anterioara, privind nulitatea absoluta a acestor acte. Daca nu spuneau ce tip de competenta s-ar fi incalcat, riscau ca instantele sa spuna ca este una functionala sau relativa si instantele ar fi mentinut probele obtinute cu suportul SRI", precizeaza sursa citata.

CCR ar obliga astfel instantele sa constate ca orice fel de participare a SRI intr-un dosar atrage dupa sine anularea tuturor actelor legate de aceasta, iar instantele vor anula ele toate aceste probe, explica magistratul.

Cazul Radu Mazare

Un specialist in drept penal a explicat pentru Ziare.com ca deja unii judecatori dadeau decizii in acest sens, dar erau cazuri rare. Un astfel de caz este cel din dosarul lui Radu Mazare, acuzat ca ar fi luat mita de la israelianul Avraham Morgenstern.

Mazare a fost achitat in prima instanta de un complet format din trei judecatori de la Inalta Curte: Daniel Gradinaru, Simona Nenita si Anca Alexandrescu. Completul a explicat ca expertizele si "constatarile tehnico-stiintifice" facute de SRI in dosarele penale - prin UM 0232 Bucuresti, adica Institutul de Tehnologii Avansate (ITA) - sunt nule si ca SRI nu poate fi organ de urmarire penala.

In acest caz, ITA a zis ca expertizarea hartiei si semnaturii de pe un asa-zis contract de imprumut nu poate fi de la data mentionata pe acel act, cum sustineau inculpatii. Totusi, Inalta Curte a inlaturat proba de la ITA, intrucat "SRI nu are competenta sa efectueze constatari tehnico-stiintifice".

"Practic, ITA al SRI nu va mai face nicio expertiza in vreun dosar. Acest institut face expertize criminalistice de mare valoare si inalta tehnicitate, cum ar fi descoperirea identitatii celor surprinsi de camere de luat vederi de slaba calitate.

Se apeleaza la acest serviciu in cazuri complexe cu cercetari criminalistice de mare finete, inclusiv in cazuri de extrema violenta unde sunt indicii foarte vagi, fotografii neclare, filmari neclare etc", ne-a explicat un specialist in Drept.

Din aceleasi motive, acelasi complet de judecata a anulat in acest caz 5 interceptari obtinute de SRI pe mandat de siguranta nationala (MSN).

Procesul lui Mazare este acum in faza de apel la completul de 5 judecatori de la ICCJ, iar CCR s-a asigurat ca va avea parte de acelasi verdict.

Cazul lui Fiscuci

Un alt caz rar, in care instanta a dat o decizie de anulare a unor probe obtinute de SRI, este dosarul Proinvest. Este vorba de un caz privindu-i pe Marian Fiscuci, prieten din copilarie cu Liviu Dragnea, si pe Adrian Simionescu, fost prefect si deputat PSD de Teleorman.

"SRI are atributii exclusiv in ce priveste mandatele de interceptare emise in baza Legii nr. 51/1991 (privind siguranta nationala - n.red.), asa incat nu putea sa participe la activitatile de urmarire penala, nici chiar dandu-si concursul tehnic la punerea in executare a interceptarii si inregistrarii convorbirilor telefonice si in mediu ambiental autorizate de judecator", este concluzia la care au ajuns judecatorii Luciana Mera si Lucia Rog.

Cu aceasta motivare au fost anulate toate probele realizate de DNA cu SRI. Este vorba de 535 de convorbiri telefonice interceptate in perioada iunie - noiembrie 2014.

O decizie similara a dat si Curtea Militara de Apel in dosarul unui subofiter de jandarmi. Interceptarile realizate de SRI au fost anulate, iar jandarmul, care fusese condamnat in faza de fond la 3 ani cu suspendare, a fost achitat.

Iata detalii: Sentinta controversata: Cum a scapat un jandarm de acuzatia de mita pe motiv de protocoale si secretizarea fisei postului

Motivarea CCR

Amintim ca, pe 16 ianuarie 2019, Curtea Constitutionala a Romaniei a admis sesizarea presedintelui Camerei Deputatilor referitoare la existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public, pe de o parte, si Parlament, Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 si 2016.

"Protocolul a reglementat competenta Serviciului Roman de Informatii de a pune in executare mandatul de supraveghere tehnica in cadrul procesului penal, fara sa fie organ de urmarire penala.

Astfel, desi Codul de Procedura Penala nu a acordat serviciului secret aceasta competenta, Ministerul Public, din proprie initiativa, ii transfera acestuia o competenta proprie procurorului.

Practic, acest protocol opereaza, in mod indirect, o adaugire la prevederile Codului de procedura penala, competenta dispunerii unei masuri procesuale fiind transferata de catre chiar titularul sau - Ministerul Public - unui serviciu secret", explica CCR.

Curtea subliniaza ca administrarea probelor de catre alte organe decat cele judiciare incalca competenta materiala a organelor de urmarire penala, ceea ce atrage aplicarea sanctiunii prevazute de articolul 281 alineatul (1) litera b) din Codul de Procedura Penala, respectiv nulitatea absoluta a actelor prin care s-au administrat acestea.

Excluderea probelor

In sprijinul afirmatiilor facute, CCR citeaza dintr-o alta decizie a sa din 18 ianuarie 2018 privind excluderea unor probe in timpul procesului.

Totodata, "eliminarea fizica a mijloacelor de proba din dosarele penale, cu ocazia excluderii probelor aferente, prin declararea lor ca fiind nule, conform prevederilor art.102 alin. (3) din Codul de procedura penala, excludere ce presupune atribuirea unei duble dimensiuni sensului notiunii de excluderea probei - respectiv dimensiunea juridica si cea a eliminarii fizice, - este de natura a garanta, de o maniera efectiva, drepturile fundamentale mai sus invocate, asigurand, totodata, textului criticat un nivel sporit de claritate, precizie si previzibilitate.

Prin urmare, Curtea retine ca doar in aceste conditii institutia excluderii probelor isi poate atinge finalitatea, aceea de a proteja atat judecatorul, cat si partile de formarea unor rationamente juridice si de pronuntarea unor solutii influentate, direct sau indirect, de potentiale informatii sau concluzii survenite ca urmare a examinarii sau reexaminarii empirice, de catre judecator, a probelor declarate nule."

Optimismul lui Rareș Bogdan pentru europarlamentare: „Obţinem 20 de mandate. SOS-ul doamnei Şoşoacă nu va intra în PE”
Optimismul lui Rareș Bogdan pentru europarlamentare: „Obţinem 20 de mandate. SOS-ul doamnei Şoşoacă nu va intra în PE”
Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a declarat vineri, 29 martie, că alianţa PSD-PNL poate lua la redistribuire 20 de mandate de europarlamentari. Europarlamentarul susține că AUR va...
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
#CCR SRI, #CCR protocoale, #CCR interceptari SRI , #dosare