CCR a decis ca inchisoarea la domiciliu e neconstitutionala. Legea se intoarce in Parlament

Curtea Constitutionala a admis, marti, sesizarea presedintelui Klaus Iohannis asupra legii pentru modificarea si completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, care introduce un regim de detentie la domiciliu pentru condamnarile de pana la un an de inchisoare, inclusiv pentru cei condamnati pentru coruptie, exceptie facand faptele cu violenta.

Klaus Iohannis a sesizat CCR asupra acestei legi in 4 iulie, aratand ca, prin modul in care a fost adoptata, legea incalca principiul bicameralismului, potrivit caruia dezbaterea parlamentara a unei propuneri legislative nu poate face abstractie de evaluarea acesteia in plenul celor doua Camere ale Parlamentului.

Presedintele spune in sesizarea catre CCR ca in dezbaterile din Camera Deputatilor au fost modificate si adoptate o serie de reglementari esentiale privind modul de executare a pedepselor privative de libertate, interventii legislative care nu au facut deloc obiectul analizei primei Camere competente.

"Din analiza comparativa a formei adoptate de catre prima Camera sesizata (Senatul) si cea adoptata de Camera decizionala (Camera Deputatilor) rezulta faptul ca textul proiectului de lege a suferit in Camera decizionala modificari substantiale cu privire la obiectul de reglementare si configuratie, cu consecinta deturnarii de la finalitatea urmarita de legiuitor.

Se constata astfel ca in Camera decizionala au fost adoptate pentru prima data modificari privind statutul judecatorului de supraveghere care isi desfasoara activitatea in locurile de detinere, conditiile pentru liberarea conditionata a persoanelor care executa pedepse privative de libertate, executarea pedepselor privative de libertate la domiciliu, individualizarea regimurilor de executare a pedepselor, competenta de a solutiona cererile de liberare conditionata, competenta instantelor de judecata in aceasta din urma materie", spune Klaus Iohannis in sesizarea catre Curtea Constitutionala.

De asemenea, in opinia presedintelui, posibilitatea instantei de judecata de a nu asculta persoana condamnata incalca si principiul egalitatii armelor, ca element fundamental al unui proces echitabil, legea reglementand doar posibilitatea reprezentantului administratiei locului de detinere de a pune concluzii, atunci cand este prezent.

Iohannis arata ca legea inlatura calitatea de presedinte al comisiei a judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, prevazandu-se ca acesta "participa la sedintele comisiei de liberare conditionata" si reglementeaza componenta Comisiei pentru liberare conditionata, care este alcatuita din: "directorul penitenciarului, care este si presedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala si un consilier de probatiune din cadrul serviciului competent potrivit legii in circumscriptia caruia se afla penitenciarul. Secretariatul comisiei se asigura de catre seful serviciului evidenta din penitenciarul respectiv".

"In opinia noastra aceasta prevedere este imprecisa, nefiind clar care este rolul judecatorului de supraveghere a privarii de libertate. (...) Pe de o parte nu este clara calitatea in care judecatorul de supraveghere a privarii de libertate participa la sedintele comisiei de liberare conditionata de vreme ce textul indicat nu ii recunoaste calitatea de membru al acestei comisii. Pe de alta parte, nu este clar de ce ar participa judecatorul de supraveghere a privarii de libertate la sedintele comisiei de liberare conditionata, pentru ca ulterior sa se pronunte prin incheiere asupra liberarii conditionate a unei persoane private de libertate", a mai argumentat seful statului printre altele.

Astfel, legea se reintoarce la Parlament pentru a fi pusa in acord cu decizia CCR.

Citeste si CCR a respins sesizarea lui Iohannis pe legea CSM. Decizia pe statutul magistratilor, amanata

Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului

Aproape două treimi dintre români cred că țara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu granițele terestre în Schengen. Ei sunt de părere că unele state europene...

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....