Fostul deputat PSD „Mitralieră” denunță presiuni marca „Portocală” în dosarul în care DNA îl acuză că e un fals revoluționar

Fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu zis „Mitralieră” poate fi judecat pentru infracțiunile prin care a obținut ilegal titlul de luptător cu rol determinant la Revoluție. „Mitralieră” s-a plâns că procurorul care l-a anchetat e rudă cu fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, și că acesta a folosit împotriva lui „tratamente” din arsenalul de lucru al lui Mircea Negulescu, zis „Portocală”.

Înalta Curte a confirmat decizia judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București și a respins contestațiile declarate de incupați – inclusiv pe cea a fostului deputat – împotriva închieierii prin care s-a dispus începerea judecății.

„Respinge, ca nefondate, contestaţiile declarate de inculpaţii Sanda Adrian, Cechi Cristina Valentina, Tănase Denisa Corina şi Rădulescu Cătălin Marian împotriva încheierii penale F/CP din data de 18 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr.8133/2/2021/a1. Obligă contestatorii inculpaţi la plata sumei de câte 200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 29 iunie 2022”, se arată în minuta ICCJ.

Pe data de 18 aprilie 2022, Curtea de Apel București a validat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății celor patru.

În motivarea Curții de Apel București – consultată de Ziare.com pe portalul ReJust – apar pe larg motivele pe care Cătălin Rădulescu, zis „Mitralieră”, le-a invocat pentru restituirea dosarului la Parchet.

Redăm exterase din documentul citat, în care judecătorul a sintetizat susținerile lui „Mitralieră”:

• „Inculpatul a criticat faptul că procurorul de caz a manifestat în mod constant și vădit cu ocazia audierilor de martori o atitudine represivă și inhibitoare cu scopul de a-i timora și de a pune ‘presiune psihică’ exclusiv asupra celor care fuseseră propuşi de el în apărare, cu pregnanță asupra acelora care atestau prezenta sa la (Revoluție – n.r.) în perioada 16-20 decembrie 1989 și faptul că a luat parte în mod direct în acele zile la manifestaţiile revoluţionare ce au avut loc în mai multe locaţii / spații bine determinate”.
• „Acesta (n.r. - Mitralieră) a mai arătat că procurorul de caz a manifestat în mod vădit o atitudine dubitativă chiar și aprioric începerii audierii acestei categorii de martori, dând dovadă de o evidentă lipsă de imparţialitate, procurorul anchetator folosind diverse metode de anchetă cu tentă abuzivă constând în proferarea în mod direct (a unor – n.r.) ameninţări la adresa acestora, sugerându-le că mint, întreruperea în mod repetat a cursivităţii relatărilor făcute de aceştia, invocarea în mod repetat în cursul audierilor, ca factor de presiune și inhibare a martorilor a ‘situaţiei /pericolului de a comite mărturie mincinoasă’, invocarea de către acesta tot în scopul timorării martorilor a intenţiei sale de a-i supune la testul poligraf, obligarea acestora de a reveni asupra unor relatări făcute fără a exista vreun echivoc din partea lor, pentru a specula orice ‘eventuală posibilă neconcordanță neesențială’ care s-ar fi putut ivi, chiar și în situaţia în care în realitate nici unul dintre aceşti martori nu s-a contrazis existând doar forme de redare într-o altă construcţie literară”.
• „Inculpatul a precizat că aceasta atitudine de vădită ostilitate a procurorului de caz s-a manifestat încă de la prima convocare la Direcţia Naţionala Anticoruptie din decembrie 2020, ocazie cu care a dat o primă și ultimă declaraţie în acest dosar (…) prin care a contestat în totalitate aceste acuzaţii nefondate și total neprobate, în replica sa procurorul invocând ca argument un proces - verbal de constatare falsificat de către un ofiţer din poliţia judiciară de la Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.
• „A mai arătat că, dacă se recurge la „memoria judiciara apropiată în timp anii (…) se va putea constata o identitate de metoda de anchetă între „creatorii de sistem procurorii (Mircea Negulescu și Lucian Onea – n.r.) de la Direcţia Naţionala Anticoruptie — Serviciul Teritorial Ploieşti, ambii fiind la actualul moment trimişi în judecată pentru cercetare abuzivă și cea uzitată de procurorul sef adjunct de secţie (n.r. – Mihai Prună), cel care a fost delegat pentru a efectua urmărirea penală în dosarul (…), existând suspiciunea rezonabilă de formulare a acuzației datorită existentei în timp (…) a unui conflict politic de notorietate între inculpat (n.r. – Mitralieră) și sora sa (n.r. – a procurorului de caz) dna. (n.r. – Raluca Prună)”.
• „A apreciat (Mitralieră - n.r.) că această situaţie reală a fost prezentată pe larg de media/ presa vremii, fiind atestată și prin luările de poziţie publice, extrem de critice la adresa acesteia, care în perioada mai sus menţionată era membru în Guvernul României si deţinea funcţia de Ministru al Justiţiei”.
• „Procurorul a avut pregătit si a aplicat în cauza acestora si un plan de rezervă pentru situaţia in care nu reuşea sa-i aducă pe “calea cea dreapta”, adica sa-i determine prin mijloace nelegale (ameninţări directe sau insinuante) sa-i confirme teza acuzatorie, anchetatorul sesizându-se din oficiu pentru comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasa.
• Inculpatul a arătat că, văzând că martorii (fraţii săi) dau declaraţii care contrazic/infirmă în totalitate (…) teza acuzării (…) si constatând că doar prin presiunile psihice făcute nu-si poate atinge scopul abuziv urmărit, procurorul a recurs la o ultima soluţie procedurală pentru a-i discredita pe aceştia și pentru a înlatura aceste probe, acesta sesizându-se din oficiu și punându-i sub acuzare pe sora și pe fratele său pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă”.

Procurorul de caz, Mihai Prună, a arătat că Rădulescu știa încă de la începutul urmăririi penale că el este fratele Ralucăi Prună și că putea să formuleze cerere de recuzare, dar nu a făcut-o.

Instanța a arătat că sunt îndeplinite cerințele de fond ale actului de sesizare, respectiv claritatea acuzației și concordanța cu norma de incriminare. Juecătorul a apreciat că prin modalitatea de administrare a probatoriului pe parcursul urmăririi penale nu a fost afectat caracterul echitabil al procesulu și nu a fpst încălcat dreptul la apărare al inculpaților.

„Mitralieră”, dat pe mâna justiției ca fals revoluționar

Pe data de 20 decembrie 2021, fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru că ar fi obținut ilegal titlul de luptător cu rol determinant în Revoluţia din 1989.

Rădulescu este acuzat de procurori de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite şi fals în declaraţii în formă continuată, pentru că ar fi primit titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant”, deşi nu îndeplinea condiţiile prevăzute de lege, potrivit unui comunicat al DNA.

În acelaşi dosar, sunt deferiți justiției Adrian Sanda, fost secretar de stat în cadrul Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist (SSPR) şi preşedinte al Comisiei pentru eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant, precum şi Corina Denisa Tănase şi Cristina Valentina Cechi, membri ai comisiei, acuzați de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite.

Acuzațiile procurorilor DNA

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2016, inculpații Sanda, Tănase și Cechi ar fi admis cererea de acordare a titlului de „Luptător pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant” formulată de Rădulescu, deși acesta nu a desfășurat activități revoluționare într-o localitate în care, în urma acțiunilor și confruntărilor cu forțele de represiune, au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute înainte de 22 decembrie 1989, ora.

Membrii comisiei ar fi admis cererea lui Rădulescu și ar fi constatat îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea titlului de Luptător cu Rol Determinant doar pe baza a două declarații (din 2015 și 2016) în care acesta ar fi precizat aspecte neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea sa revoluționară în orașele Timișoara și București, în perioada 16-21 decembrie 1989. Declarațiile ar fi contrazise în mod evident de documentele existente la dosarul administrativ al acestuia, existent la S.S.P.R., din care ar rezulta că inculpatul a desfășurat activitate revoluționară doar în orașul Pitești, începând cu data de 22 decembrie 1989, după fuga dictatorului, nicidecum în orașele Timișoara și București, potrivit procurorilor.

În urma cestor demersuri, Rădulescu a primit, prin decret prezidențial, titlul de „Luptător cu Rol Determinant” și a obținut astfel o indemnizațiw de gratitudine în valoare de 2.020 lei/lunar (în total 165.640 lei), începând cu data de 01.01.2015 până în octombrie 2021, potrivit DNA.

Ministrul Energiei trimite Corpul de Control la Complexul Energetic Oltenia după perchezițiile DNA

Ministerul Energiei anunţă, joi, 25 aprilie, că sprijină ancheta procurorilor DNA la Complexul Energetic Oltenia şi va pune la dispoziţie toate informaţiile solicitate. Ministrul Energiei,...

Pedeapsa primită de doi polițiști de frontieră care au luat mită 5 kilograme de brânză. Decizia instanței în cazul șpăgarilor

Doi polițiști din Botoșani au primit o pedeapsă „atipică” pentru fapte de corupție. Întrucât au luat mită cinci kilograme de caș, judecătorii i-au obligat să dea înapoi banii pe...