Miza atacurilor din PNL la adresa lui Cătălin Drulă. Analist politic: „Nu cred că Transporturile vor rămâne la USRPLUS. Sunt prea mulți bani acolo”

Miercuri, 11 August 2021, ora 09:305279 citiri
Miza atacurilor din PNL la adresa lui Cătălin Drulă. Analist politic: „Nu cred că Transporturile vor rămâne la USRPLUS. Sunt prea mulți bani acolo”
Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor FOTO Hepta

Deși actuala coaliție de guvernare nu are încă un an de când se află la putere, conflictele între PNL și USRPLUS nu mai reprezintă o noutate. După ce au culminat cu remanierea ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, în ultima perioadă au devenit tot mai vizibile criticile atât la adresa ministrului Justiției, Stelian Ion, dar și la adresa ministrului Transporturilor.

Vizibilitatea electorală, dar și faptul că este un minister cu un buget uriaș, a făcut încă de la început ca acest portofoliu să fie unul râvnit pentru toate partidele din coaliție. Sociologul Sebastian Lăzăroiu este de părere că, dat fiind faptul că multe din nemulțumirile interne din PNL la adresa lui Orban au vizat chiar negocierile și împărțirea ministerelor, dorința liberalilor este de a-și numi ei un ministru la Transporturi.

„Sper să mă înșel (chiar îmi doresc să mă înșel), dar eu nu cred ca Transporturile vor rămâne la USRPLUS până la capăt. Sunt prea mulți bani acolo și ministerul e prea atractiv din punct de vedere electoral (tăiat panglici, lucruri concrete și vizibile care rămân, bani europeni) ca liberalii să nu-l ia cu japca. Bine, ei de asta și folosesc povestea cu negocierea proastă făcută, chipurile, de Orban, imediat după alegeri.

Un motiv pentru elita partidului să forțeze victoria lui Cîțu. Ca să aibă un argument pentru renegocieri, după congres. Pentru ei, partidul nu reprezintă o instituție, ci un șir de șefi vremelnici, care sunt debarcați ca să justifice mutări bruște. În general, liberalii au această "bună" reputație, că nu-și respectă înțelegerile (faptele din istoria post-decembristă arată că PSD e chiar mai parolist decât ei cu partenerii), că invocă motive puerile, politicianiste, ca să întoarcă tabla de șah în timpul partidei, pretinzând că ei jucau cu albele de la început, dacă albele se află în avantaj. E suficient să te uiți la sectorul 1 ca să pricepi mai bine din ce aluat e făcut acest partid numit liberal”, a scris Lăzăroiu pe pagina sa de Facebook.



Premierul Cîțu a alocat sume infime pentru Transporturi la rectificare


Nu doar faptul că liberalii, prin vocea premierului Florin Cîțu, s-au alăturat criticilor, întemeiate de altfel, la adresa ministrului Cătălin Drulă după episoadele cu CFR Călători - dar principala sursă de tensiuni a venit la rectificarea bugetară. Aici, Ministerul Transporturilor pare să primească o sumă de zece ori mai mică decât cea cerută.

Marți, 10 august, premierul a susținut că Ministerul Transporturilor este sub media execuţiei bugetare, care este de 84%, şi a adăugat că va lua o decizie privind suplimentarea sau nu a fondurilor la acest minister în funcţie de investiţiile care au fost făcute în acest an.

„Nu în şedinţa coaliţiei se alocă resursele. Am câteva propuneri şi pentru Ministerul Transporturilor şi pentru Ministerul Sănătăţii pe care le-am convenit după ce am discutat cu colegii mei din Ministerul Sănătăţii şi m-am uitat şi pe ministerele Transporturilor, Sănătăţii, Finanţe şi am cerut de fapt o situaţie a tuturor companiilor din Ministerul Transporturilor.

Am vrut să văd dacă investiţiile sunt mai mari sau mai mici decât anul trecut, la şase luni de zile. Am vrut să fiu foarte documentat şi vă spun că unele lucruri se justifică, în altele nu se justifică o suplimentare. Vor fi publice proiectele cu zero finanţare. Dacă se vine cu program de reformă pentru companiile subvenţionate de stat, putem să alocăm sume pentru subvenţia asistenţei sociale care să fie nivelul mediu ultimilor 5 ani”, a spus Cîțu.

Chiar și președintele liberalilor, Ludovic Orban, aflat în competiție cu premierul acum, l-a susținut în ceea ce privește fondurile pentru MT. „În ceea ce priveşte bugetul Ministerului Transporturilor, opinia, atât a premierului, cât şi opinia mea, este că solicitările sunt exagerate şi nu sunt conforme cu necesităţile reale, ci mai ales cu execuţia bugetară pe primele şapte luni ale anului”, a declarat acesta marți.

Liderii USR PLUS contestă faptul că Ministerul Transporturilor a primit o sună infimă, în timp ce premierul a alocat nu mai puțin de 3 miliarde de lei pentru Fondul de Rezervă Bugetară, bani destinați autorităților locale.

Cele 3 miliarde puse deoparte pentru primari înseamnă, practic, o treime din suma totală de 8,99 miliarde prevăzută pentru rectificarea bugetară. Fondul de rezervă de la Ministerul Finanțelor, alimentat acum de premierul Florin Cîțu, era prevăzut la începutul anului la numai 590 milioane de lei.

Sunt banii destinați autorităților locale, în contextul congresului PNL din 25 Septembrie. Decizia a fost luată de premierul Florin Cîțu în calitate de ministru interimar de Finanțe. În ultima lună, zeci de primari PNL s-au perindat pe la Guvern cu scopul de a obține finanțare pentru proiectele locale. În schimb, vor oferi voturi pentru Cîțu în disputa cu Ludovic Orban.

Drulă a reacționat dur la anunțul premierului privind suma destinată Transporturilor. ”Varianta de rectificare vine din teama că nu am cheltui aceşti bani? Sau tocmai, că i-am cheltui?”, a spus acesta, subliniind că există ”recorduri istorice la Transporturi şi pe fonduri europene, şi pe naţionale”.


Dacian Cioloş: La Ministerul Transporturilor era nevoie de un minim de un miliard lei


Dacian Cioloş a declarat marți că pentru a funcţiona lucrurile, Ministerul Transporturilor avea nevoie de minim un milard lei, la rectificarea bugetară, deoarece 450 milioane lei din această sumă trebuie să o plătească instituţia către companii pe proiecte de anii trecuţi, după decizii de arbitraj. Declaraţia vine după ce premierul a anunţat că suma care va fi alocată suplimentar Ministerului Transporturilor este de circa 625 de milioane lei.

„Acolo ministrul Drulă a spus care este nevoia şi ce ar putea cheltui, inclusiv pe investiţii. Ne-am uitat la nevoile stringente, până în luna noiembrie, pentru că în noiembrie vom avea din nou o rectificare şi pe mai mai multe linii bugetare, banii pentru ultimele luni pe noiembrie şi decembrie urmează să îi acoperim, dacă execuţia bugetară merge bine, de la rectificarea din noiembrie. Acolo era nevoie de un minim necesar ca lucrurile să poată funcţiona de circa un miliard lei.

Lucrul important, din acel miliard de lei necesar erau cam 450 milioane lei bani care trebuiesc plătiţi, bani care au reieşit din anumite arbitraje cu companii pe proiecte din anii trecut şi bani pe care Ministerul Transporturilor e obligat să îi plătească companiilor respective ca să nu blocăm conturile CNAIR. Acolo urmează să verificăm cu Ministerul Transporturilor şi Ministerul Finanţelor pentru că ideea e ca din acele 450 milioane lei ca obligaţii de plată din partea statului către companii să facem o plată în acest an de 50 milioane şi restul să îi eşalonăm cu obligaţii de plată pentru următoarele luni, inclusiv anul viitor”, a afirmat Dacian Cioloş, la finalul întâlnirii coaliţiei la Parlament pentru discuţii pe tema rectificării bugetare.

El a mai explicat că „în felul acesta din acel miliard, deci erau 450 milioane lei pentru aceste obligaţii de plată şi resutl de circa 600 milioane lei erau pentru celelalte linii, inclusiv subvenţii la companiile de transport, asistenţa socială pentru pensionară, pentru studenţi, anumite investiţii în reparaţii de drumuri la CNAIR, ş.a.m.d. Lucrurile acestea vor fi prinse în buget”.


Drulă l-a numit pe Cîțu un zombie politic

Cătălin Drulă, vicepreședinte USR PLUS și ministru al Transporturilor, l-a criticat dur pe premierul Florin Cîțu pentru demiterea lui Vlad Voiculescu. ”Un zombie politic”, îl caracterizează Drulă pe Cîțu, arătând că acesta și-a pierdut încrederea principalului partener de coaliție.

Drula catalogheaza demiterea drept "gest iresponsabil, de imaturitate politica, un gest meschin aproape".

"Din păcate a fost un gest iresponsabil, de imaturitate politica, un gest meschin aproape, un gest pe persoană, nu institutional. Nu a fost un gest al unui om politic responsabil, care înțelege ce responsabilitate are într-o coaliție. Acest comportament în care răstorni masa pentru că te simți sfidat, în care întotdeauna arunci responsabilitatea pe ceilalți - deși USR PLUS a fost un partener extraordinar de loial al premierului, poate mai loial decât propriul partid - este un comportament de anti-lider, este o dezamăgire, o spun direct", a declarat Drulă.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News