Cum poate fi prevenit cancerul și cum putem reduce riscul de a dezvolta teribila boală. Sfaturile unui medic oncolog INTERVIU

Duminica, 11 Februarie 2024, ora 15:08
7905 citiri
Cum poate fi prevenit cancerul și cum putem reduce riscul de a dezvolta teribila boală. Sfaturile unui medic oncolog INTERVIU
FOTO Unsplash

Vestea că Regele Charles are cancer a readus în prim plan acestă teribilă boală care ucide pe capete în fiecare an. Înfricoșătorul diagnostic nu iartă pe nimeni, indiferent de vârstă, sex sau statut social.

Pentru a înțelege mai bine ce anume din viața noastră de zi cu zi determină apariția cumplitei boli și cum o putem preveni, Ziare.com a discutat, într-un interviu, cu medicul Laurențiu Vâlcăuan, specialist în oncologie.

Genele noastre și factorii de mediu influențează enorm apariția și dezvoltarea cancerului, explică expertul oncolog. Prevenția, continuă medicul, este cea mai importantă modalitate de a ține departe această boală. Cum mai precis? Având grijă ce și cum mâncăm, practicând sport regulat și renunțând la fumat și alcool.

Cancerul adesea nu prezintă simptome evidente până când este într-un stadiu avansat, adică mult prea târziu.

Care sunt factorii de risc principali asociați cu dezvoltarea cancerului și cum putem minimiza acești factori?

Factorii de risc principali asociați cu dezvoltarea cancerului sunt factorii genetici (care nu pot fi modificați) și factorii de mediu (care pot fi modificați prin stilul de viață). Deși factorii genetici nu pot fi schimbați, este important să cunoaștem dacă avem un risc genetic crescut de a dezvolta cancer, deoarece pentru anumite afecțiuni genetice există investigații care pot fi efectuate periodic astfel încât cancerul să fie diagnosticat în faze incipiente, când este potențial vindecabil. Îmbunătățirea stilului de viață este însă de departe principala metodă prin care putem preveni cancerul: renunțarea la fumat, renunțarea la alcool, menținerea unei greutăți corporale în limite normale, exercițiul fizic regulat și o nutriție bogată în verdețuri, fructe proaspete, semințe și legume, cu evitarea consumului de carne roșie și limitarea consumului de carne albă (pește, piept de pui/curcan) la 3-4 porții/săptămână sunt cele mai eficiente metode pentru a ne reduce riscul de a dezvolta cancer.

Care este rolul stilului de viață sănătos în prevenirea cancerului și care sunt principalele obiceiuri alimentare și de exercițiu fizic recomandate pentru reducerea riscului?

Modificarea stilului de viață este cea mai eficientă metodă de reducere a riscului de a dezvolta cancer. Este foarte important să identificăm principalii factor de risc și să începem tot timpul cu aceștia. De exemplu, pentru fumători, în primul rând renunțarea la fumat; pentru persoanele supraponderale - scăderea în greutate, limitarea consumului de alcool la maxim 2 băuturi (2 beri/2 pahare de vin/săptămână în cazul în care se consumă mai mult de atât) etc. Cele mai eficiente exerciții fizice pentru îmbunătățirea sănătății sunt cele care implică un efort cardiovascular (exerciții cardio, alergat, ciclism, înot). Efortul fizic cardiovascular este în momentul în care, din cauza efortului, respirația este îngreunată și nu pot fi formulate propoziții scurte/cuvinte lungi (ex "o sută două zeci și trei") fără a fi întrerupte pentru a trage aer, acest efort ar trebui susținut timp de 15 minute de 4 -7 ori pe săptămână.

Ca și obiceiuri alimentare este important să stabilim o dietă pe care să putem să o respectăm. Un prim pas foarte important este înlocuirea alimentelor cu risc crescut cu alte alimente cu risc redus sau benefice, de exemplu chipsurile și snacks-urile cu semințe și fructe, carnea roșie cu carne de pui/pește, dulciuri/prăjituri cu salată de fructe, lactatele bogate în grăsimi cu lactate degresate, grăsimile de origine animală (unt) cu grăsimi de origine vegetală (ulei de floarea soarelui).

Al doilea pas este prioritizarea alimentelor sănătoase în cursul mesei: de exemplu, la masă prima dată se va mânca salata de crudități urmată de legume, apoi proteina (exemplu: carne de pui) și la final salată de fructe, astfel pe măsură ce avansăm în cursul mesei senzația de foame dispare și este mult mai ușor să evităm excesul alimentelor cu risc crescut. Desigur, un consult la un nutriționist este tot timpul bine venit.

Ce măsuri de prevenție a cancerului ar trebui să adoptăm în rutina noastră zilnică?

Rutină zilnică poate fi adaptată astfel încât să putem să ne îmbunătățim sănătatea și implicit să reducem riscul de a dezvolta cancer, câteva exemple sunt:

- evitarea locurilor care duc în general la adoptarea unui stil de viață nesănătos și înlocuirea acestora cu alternative, de exemplu fast-food urile (în special pentru persoanele supraponderale) și barurile (în special în cazul persoanelor cu consum crescut de alcool) cu restaurante ce servesc mâncare gătită, raioanele cu snacks-uri, dulciuri și mezeluri cu raioanele cu fructe și legume din supermarket, întâlnirile cu prietenii în spații închise cu picnicurile și plimbările prin parc

- crearea unor meniuri sănătoase și a unei liste de cumpărături de acasă și evitarea cumpărăturilor impulsive din supermarket deoarece aceste alimente "care ne fac cu ochiul" sunt de cele mai multe ori nesănătoase

- exercițiu fizic regulat, de preferabil de tip cardio, de preferabil zilnic și în aceeași parte a zilei

- încercarea de a alege de fiecare dată varianta activă, cu cât mai multă mișcare, de exemplu renunțarea la lift și folosirea scărilor, înlocuirea autoturismelor cu mersul pe jos pe cât posibil

- un jurnal zilnic cu deciziile sănătoase și nesănătoase ce au fost făcute în cursul zilei poate fi util deoarece permite o mai ușoară identificare a lucrurilor ce pot fi îmbunătățite și, de asemenea, evoluția în timp, de exemplu se pot notă alimentele consumate, caloriile consumate, modul de deplasare (mașină/mers pe jos), exercițiile fizice efectuate și durata lor etc.

Ce rol au factorii genetici în riscul de a dezvolta cancer și cum poate fi evaluat acest risc genetic?

Factorii genetici joacă un rol foarte important în dezvoltarea cancerului. Aceștia sunt reprezentați de modificări ale ADN-ului care duc la transformarea celulelor normale în celule cancerigene. Aceste modificări ADN pot fi ereditare, transmise de la părinți la copii, sau dobândite, adică nu sunt moștenite.

În mod normal, fiecare genă este prezentă în două copii, astfel încât dacă una dintre copii este afectată, cealaltă va reuși să preia funcția genei fără a duce la transformarea celulei în celulă cancerigenă. În momentul concepției, fiecare părinte contribuie cu câte o singură copie a genei, copilul având în final două copii (una de la mamă și una de la tată).

Astfel, dacă mama are o copie defectă și una normală (deci nu dezvoltă cancer) și tatăl de asemenea are o copie defectă și una sănătoasă (deci nu dezvoltă cancer) este posibil că copilul să moștenească o copie defectă de la mama și una de la tată și astfel să aibe un risc crescut de a dezvoltă cancer (deși părinții sunt aparent sănătoși și nu au dezvoltat cancer).

Acest tip de afecțiuni se numesc ereditare autozomal recesive și sunt mult mai greu de identificat deoarece în istoric este posibil că părinții și bunicii să nu fi dezvoltat cancer, însă să fi fost purtători a genelor defecte.

Un alt tip de afecțiuni sunt cele în care o copie modificată a genei va duce la dezvoltarea cancerului chiar dacă cealată copie este sănătoasă. În acest caz, atât părintele cât și copii dezvoltă cancer, iar aceste afecțiuni se numesc ereditare autozomal dominante și sunt mai ușor de identificat deoarece în familie există cazuri de cancer la părinte și bunic/bunică.

Modificările genetice dobândite sunt cel mai greu de identificat deoarece nu sunt moștenite și în familie nu sunt cazuri de cancer care să ridice suspiciunea unei afecțiuni genetice. Acestea sunt, din păcâte, de cele mai multe ori, identificate prin teste genetice la pacienți care deja au dezvoltat cancer.

Testele genetice utilizate la momentul actual sunt multiple, în mare acestea pot să examineze o singură genă, un panel de gene sau pot fi teste de secvențiere ADN de generație nouă în care au capacitatea de a "citi" o mare parte a întregului ADN și astfel pot identifica un număr mare de gene modificate, fără a căuta o genă specifică.

Fiecare test are, evident, avantaje și dezavantaje (testele care examinează o singură genă sunt condiționate de existența unei susispiciuni, însă au o probabilitate mai mică de a "rată" o anumită genă modificată, secvențierea ADN are avantajul de a identifica un număr mare de gene, inclusiv modificări dobândite care nu sunt suspicionate înainte de testare), astfel este necesar un consult la medicul genetician pentru alegerea testului/testelor cele mai potrivite în fiecare situație.

La momentul actual este foarte important că toate persoanele care au în familie părinți sau bunici care au suferit de cancer să efectueze un consult genetic deoarece este posibil să aibe o genă modificată ereditară.

În cazul în care se identifică aceste gene modificate, deși la momentul actual nu avem opțiunea de a le repara, putem să efectuăm testări periodice mai frecvente pentru identificarea din timp a cancerului pentru care riscul este crescut, de preferabil în stadii cât mai incipiente cu o probabilitate mare de vindecare.

Cum afectează fumatul și consumul de alcool riscul de a dezvolta diferite tipuri de cancer și care sunt strategiile eficiente pentru renunțarea la aceste obiceiuri?

Fumatul și consumul de alcool sunt la momentul actual obiceiurile responsabile pentru cel mai mare număr de cancere care ar putea fi prevenite și, de asemenea, de cel mai mare număr de decese prin cancer care ar putea fi prevenite.

Printre cancerele cele mai frecvente asociate fumatului sunt cancerele capului și gâtului, cancerul pulmonar, cancerul de vezică urinară și cancerul de esofag. Pe lângă aceasta, fumatul este cel mai important factor de risc pentru boli cardiovasculare.

Fumătorii trăiesc în medie cu 18 ani mai puțin comparativ cu nefumătorii. Renunțarea la fumat este cea mai importantă îmbunătățire a stilului de viață pe care un fumător o poate face, astfel încât toate eforturile trebuiesc direcționate către acest obiectiv. Fumatul duce la dependență prin multiple mecanisme: dependență fizică reprezentată de dependența de nicotină care oferă o senzație de bine în momentul fumatului, sevrajul reprezentat de senzația neplăcută în momentul renunțării la fumat și dependență psihologică reprezentată de obiceiul de a fuma (prietenii fumători care frecventează spații în care se fumează și senzația de excludere în momentul încetării fumatului, ritualuri zilnice precum țigaretă de dimineață, mecanisme de a face față stresului prin intermediul fumatului).

Pentru a putea renunța la fumat trebuie acționat simultan pe mai multe planuri:

- combaterea dependenței fizice: există la momentul actual sisteme care livrează rapid o doză de nicotină (spray cu nicotină, gumă de mestecat cu nicotină) și sunt eficiente în momentul în care simțim nevoia de a fuma, de cele mai multe ori în prezența factorilor declanșatori (prieteni care fumează, cafeaua de dimineață, situațiile stresante)

- combaterea sevrajului: există la momentul actual sisteme care livrează o doză lentă, constantă de nicotină (plasturi cu nicotină), aceștia fiind eficienți în combaterea senzațiilor neplăcute cauzate de renunțarea la fumat

- utilizarea constantă a produselor cu eliberare lentă de nicotină combinată cu utilizarea  produselor cu eliberare rapidă de nicotină, în situațiile în care simțim că nu mai putem rezista, este cea mai bine studiată metofă de renunțare la fumat cu eficacitate dovedită. În cazul în care aceasta este ineficientă, se pot recurge și la produse care "mimează" nicotină și reduc nevoia de a fuma (de exemplu citizina).

- combaterea dependenței psihice: din păcate, dependența psihică este una din principalele cauze pentru care fumătorii nu pot renunța, persoane care trec de perioada de sevraj și rezistă în unele cazuri chiar și o lună fără a fuma se reapucă în momentul în care se confruntă cu o situație stresantă, se întâlnesc cu prietenii fumători. în special dacă sunt încurajați/provocați de aceștia să fumeze. Pentru combaterea dependenței psihice nu există scurtături, este foarte important să cerem ajutorul celor din jur, să nu ne fie rușine să declarăm că dorim să renunțăm la fumat și să nu cedăm în fața persoanelor care ne îndeamnă/provoacă să fumăm, renunțarea la fumat nu este un semn de lașitate/frică ci reprezintă curajul de a te lupta cu cel mai mare dușman pentru sănătatea ta. Ajutorul dat de un psiholog este extraordinar de important, spre exemplu acesta ne poate ajuta să dezvoltăm alte mecanisme pentru a face față stresului, identificarea factorilor psihologici care au dus la fumat de prima dată, care sunt de cele mai multe ori și cei care ne împiedică să renunțăm.

Alcoolul este  o altă substanță care crește riscul de cancer. Cancerele cele mai frecvent asociate consumului de alcool sunt cancerele capului și al gâtului, cancerul esofagian, cancerul gastric și hepatocarcinomul. Studiile recente arată faptul că alcoolul crește riscul de a dezvoltă cancer, efectul fiind cu atât mai important cu cât consumul de alcool este mai mare.

Nu există o doză "sigură" pentru consumul de alcool, persoanele care consumă alcool în cantitate moderată (ex 1-2 pahare de vin/săptămână) au un risc mai mare de a dezvolta cancer comparativ cu persoanele care nu consumă alcool. Riscul devine însă semnificativ mai mare la persoanele care consumă alcool zilnic (chiar și cei care consum 1 pahar de vin/o bere pe zi) și crește exponențial odată cu creșterea dozei de alcool.

Deși în cuantificarea consumului de alcool se consideră o băutură a fi echivalentul a 285 ml bere/ 100 ml vin/ 30 ml din punct de vedere al concentrației de alcool, din punct de vedere practic acestea sunt diferite deoarece cu cât concentrația de alcool este mai mare cu atât riscul de abuz este mai mare (este mai ușor să consumi 150 ml de țuică comparativ cu 1500 ml de bere). Din acest motiv, un prim pas este înlocuirea băuturilor spirtoase cu băuturi cu concentrație mică de alcool (bere).

Un al doilea pas este reducerea treptată a consumului de alcool. Spre deosebire de fumat majoritatea persoanelor reușesc să reducă consumul de alcool și chiar să renunțe complet. La fel ca și fumatul, alcoolul da dependență fizică, sevraj și dependență psihică, însă în cazul alcoolului dependența psihică este mult mai importantă comparativ cu fumatul.

Persoanele dependente de alcool, care consumă zilnic alcool și nu pot renunța prin forțe proprii au obligatoriu ajutorul din partea psihologului. Dependența de alcool duce la o serie de probleme sociale (incapacitatea menținerii unui loc de muncă, violență domestică, starea de ebrietate care face imposibilă interacțiunea socială), care în timp duc la izolarea persoanei dependente care se va înconjura, cel mult, de persoane aflate în aceeași situație. Din acest motiv, ajutorul extern (familie, prieteni, psiholog, duhovnic, comunitate) este crucial pentru renunțarea la alcool în cazul persoanelor dependente.

Care sunt semnele și simptomele cancerului și cât de importantă este identificarea și evaluarea lor precoce?

Din păcate, cancerul nu dă semne și simptome până în momentul în care acesta este în stadii avansate, cu probabilitate mică de vindecare (în cazul cancerelor avansate dar care încă nu au dus la formare de metastaze) sau fără probabilitate de vindecare (cazul cancerelor metastatice).

Ideală este prevenirea cancerului prin modificarea stilului de viață și utilizarea testelor pentru diagnosticul din timp a cancerului (teste de screening) înainte de apariția semnelor și simptomelor.

Deoarece aceste teste de screening trebuiesc efectuate atunci când pacientul este aparent sănătos și nu are semne și simptome de cancer, ele sunt mult mai greu acceptate de pacienți ("de ce să merg la medic dacă nu mă supără nimic", "nu am timp acum, promit să le fac la anul", "au ieșit bine de fiecare dată, nu mai este nevoie să le repet", "nimeni din familie nu are cancer", "nu fumez, nu beau, mănânc sănătos, n-am de unde să fac cancer", "programările durează prea mult timp", "investigația este neplăcută/riscantă și pe mine nu mă supără nimic").

Majoritatea pacienților cu cancer se prezintă pentru durere deoarece aceasta nu poate fi ignorată. De foarte multe ori, pacienții au observat și alte semne, ca de exemplu apariția unei tumori, uneori chiar cu sângerare, dar care sperau că o să se vindece până în momentul în care apare durerea.

Dintre cele mai frecvente simptome pentru care pacientul ar trebui să se prezinte la medic sunt:

- scăderea în greutate (exceptând cazurile în care pacientul dorește acest lucru și urmează o dietă de slăbit)

- sângerarea: tuse cu sânge, scaun cu sânge, tumoră pe piele, care sângerează, urină cu sânge, sângerare vaginală după instalarea menopauzei

- scăderea capacității de a face efort (urcă 4 etaje fără probleme și acum trebuie să se oprească la 2)

- tuse care se agravează, în special la fumători

- constipația

- diareea

- vărsăturile

 

Toate aceste simptome nu sunt specifice pentru cancer, fiind comune pentru un număr foarte mare de afecțiuni, însă ele indică o posibilă problemă de sănătate și necesită o evaluare medicală

 

Cele mai frecvente semne de cancer sunt:

-prezența unei tumori sau a unei răni care nu se vindecă (ulcerație, motiv frecvent de prezentare la medic pentru paciente care își autoexaminează sânii, pacienții cu cancer de piele, pacienții cu limfoame)

După cum spuneam, semnele și simptomele sunt în rare cazuri specifice pentru cancer și de cele mai multe ori apar în stadii avansate de boală. Ideal, cancerul ar trebui căutat și diagnosticat prin metode de screening, de exemplu:

- Mamografia pentru cancerul de sân

- Tușeu rectal și PSA pentru cancerul de prostată

- Colonoscopie și testele pentru hemoragii oculte din materiile fecale pentru cancerul colorectal

- Endoscopie digestivă superioară pentru cancerul de esofag și stomac

- CT torace cu doză mică pentru cancerul pulmonar la pacienții fumători

- Examen ginecologie și test Papanicolau pentru cancerul de col uterin, corp uterin și ovare.

Regele Charles al III-lea își reia activităţile publice. Prima vizită va fi chiar la un centru de combatere a cancerului
Regele Charles al III-lea își reia activităţile publice. Prima vizită va fi chiar la un centru de combatere a cancerului
Începând de marți, 30 aprilie, Regele Charles al III-lea se întoarce la muncă. El își va relua activităţile publice, medicii săi considerând "foarte încurajatoare" evoluţia stării...
Carnea de miel – de la cum o alegi la cum o prepari
Carnea de miel – de la cum o alegi la cum o prepari
Mielul este una dintre cele mai sănătoase cărnuri: conține grăsimi bune, este o sursă importantă de zinc, de seleniu și este bogată în vitamine din complexul B. În plus, carnea slabă de...
#cancer, #masuri preventie boli, #oncologie, #sanatate , #cancer