Cancerul, boala despre care încă se vorbește în șoaptă. Medic: ”Jumătate dintre români îl privesc cu fatalism” INTERVIU

Statisticile arată că una din trei persoane va fi diagnosticată cu cancer de-a lungul vieții. De altfel, cancerul este a doua cauză de mortalitate la nivel global, iar povara acestei boli este în creștere.

Anul trecut, 20 de milioane de cetățeni ai lumii au fost diagnosticați cu cancer și 10 milioane au murit, dintre aceștia, 2,7 milioane de persoane diagnosticate și 1,3 milioane de persoane decedate sunt cetățeni Europeni, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică. În România, aproximativ 98.000 de persoane pe an primesc diagnosticul de cancer.

Se estimează că până în anul 2035, numărul de îmbolnăvirii de cancer în Uniunea Europeană va crește cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces.

Cu toate acestea există o șansă pentru pacienții oncologici. Tratamente inovatatoare sunt deja aplicate chiar și în spitalele din România.

”Despre cancer s-a vorbit mulți ani în șoaptă”

Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a vorbit într-un interviu acordat Ziare.com cum a ajuns cancerul, această boală cu o mie de fețe pe care mulți se feresc să îi pronunțe numele, să devină o afecțiune tratabilă sau să rămână la stadiul de boală cronică. Pacienții care au cancer nu mai sunt priviți cu ”un picior în groapă”. Din contră, spreanța de viață este mult mai mare față de acum 10 ani.

Ziare.com: Cancerul este un cuvânt care sperie și știm că, o perioadă, medicii evitau chiar să îl pronunțe pentru a-i comunica diagnosticul pacientului și familiei. Cât de mult s-au schimbat lucrurile în ultimii 10 ani?

Dr. Marius Geantă: Într-adevăr, despre cancer s-a vorbit foarte mulți ani în șoaptă, pentru că în anii ’70-’80, când a și început lupta științifică pentru înțelegerea bolii, existau de fapt foarte puține soluții de tratament; terapiile aveau o eficacitate redusă, de unde și mortalitatea foarte mare pe care o producea cancerul la acel moment.

Lucrurile au evoluat însă foarte mult, exponențial aș putea spune în ultimii 5-10 ani, inovațiile au făcut ca unele forme de cancer să devină boli cronice sau chiar să vorbim despre vindecare, însă din păcate la nivelul societății românești persistă un nivel ridicat al fatalismului.

Studiile pe care Centrul pentru Inovație în Medicină le-a inițiat încă din 2016 arată un nivel ridicat, de aproape 50%, al procentului celor care cred că diagnosticul de cancer înseamnă decesul iminent. Numai că, din punct de vedere științific și practic, lucrurile nu stau deloc așa, însă fatalismul este modalitatea prin care, de fapt, aproape jumătate dintre români înțeleg să se raporteze la posibilitatea diagnosticului de cancer.

Problema este că fatalismul induce resemnare și, implicit, reduce șansa persoanei de a beneficia nu doar de diagnostic precis și tratament modern, ci și de programele de prevenție și screening. De aceea, trebuie să schimbăm conversația din jurul cancerului, aducând optimismul bazat pe dovezi științifice și evitând promisiunile exagerate, pentru că încă mai sunt multe de descoperit în privința cancerului.

Ziare.com: Aveți câteva exemple de inovații care au schimbat fundamental lupta împotriva cancerului?

Dr. Marius Geantă: Dacă avem în vedere un tablou macro, eliminarea cancerului de col uterin va deveni o realitate în Australia în următorii 10 ani, ca urmare a performanței programului de screening și a campaniilor eficiente de vaccinare. Să mai spun, în context, că toate țările am plecat la lupta eliminării cancerului de col uterin din același punct, în anul 2008, anul aprobării primelor vaccinuri împotriva HPV.

Implementarea a făcut diferența, bazată pe parteneriatul real dintre stat și cetățeni, evident de altfel și în contextul pandemiei. Dacă ne gândim la un tip de cancer care să fi beneficiat cel mai mult de pe urma inovațiilor din ultima decadă, este greu să alegem unul singur, pentru că terapiile țintite (care atacă numai celulele canceroase, nu și pe cele normale ale organismului, spre deosebire de chimioterapie) și imunoterapiile (care “trezesc” sistemul imun al organismului și îl fac să lupte din nou împotriva cancerului) au crescut substanțial, de la 3-4 luni la peste 10 ani, supraviețuirea unui procent mare de pacienți diagnosticați cu melanom sau cu cancer pulmonar microcelular.

Aș mai adăuga încă un exemplu de inovație, probabil cel mai înalt grad de personalizare pentru un tratament existent acum: terapiile celulare de tip CAR-T. Acest tip de terapie folosește celulele T proprii ale bolnavului cu anumite forme de leucemie, limfom sau mielom, pentru care soluțiile de tratament clasic s-au epuizat, celule T care sunt extrase din organismul bolnavului, sunt modificate genetic într-un laborator specializat (pentru a redeveni active împotriva celulelor canceroase) și reintroduse printr-o perfuzie unică - ratele de succes (supraviețuire pe termen lung sau chiar vindecare) ale utilizării acestor terapii depășesc 80-90%. Din fericire, putem afirma acum că astfel de tratamente avansate se folosesc și în spitalele din România.

Ce presupune managementul cancerului

Ziare.com: Ați menționat medicina personalizată. Ce presupune pentru managementul cancerului, mai exact?

Dr. Marius Geantă: Pe scurt, medicina personalizata presupune utilizarea tuturor datelor care pot fi colectate și analizate de la o persoană pentru a-i oferi o modalitate de prevenție, depistare precoce, screening, diagnostic și tratament cât mai apropiat de ceea ce are nevoie, de ceea de i se potrivește.

Medicina personalizată este posibilă acum pe fondul dezvoltărilor tehnologice (de la secvențierea genomică la dezvoltarea dosarelor electronice de sănătate, a Big Data și a inteligenței artificiale) și vine să înlocuiască abordarea tradițională, bazată pe binomul “încercare-eroare”.

Deși atunci când vorbim despre medicina personalizată în oncologie ne referim mai degrabă la diagnostic și tratament (ceea ce este cumva firesc, având în vedere evoluțiile exponențiale descrise mai devreme), din ce în ce mai multe proiecte de cercetare țintesc aplicarea medicinei personalizate în prevenția și depistarea precoce a cancerului. Fiecare dintre noi este unic, fiecare tip de cancer este unic, bă chiar fiecare celulă canceroasă este unică - de aici pleacă medicina personalizată.

Cred că trebuie să înțelegem cu toții că accesul la medicina personalizată al cetățenilor, pacienți cu cancer sau nu, este un drept, nu o opțiune, nu un moft. Medicina personalizată reprezintă cel mai înalt standard de management al cancerului, chiar dacă aplicabilitatea poate fi diferită, pentru că încă avem diferențe de evoluție între diverse tipuri de cancer. Rămâne însă principiul, care trebuie să se transforme într-un mindset pentru medicina personalizată, de la medic la pacient, de la decidenți la cetățeni.

Schimbarea mentalităților presupune efort și ieșirea din zona de confort, dar doar așa putem să sperăm la câștigarea luptei împotriva cancerului.

Ziare.com: Unde se află acum România din punctul de vedere al medicinei personalizate în oncologie?

Dr. Marius Geantă: La începutul unui drum care este foarte bine descris în Planul Național pentru Controlul Cancerului, la care am avut onoarea de a contribui. Planul Național este corelat cu Planul European și cu Misiunea de Cercetare asupra Cancerului, în centrul cărora se află abordarea personalizată a cetățeanului (dacă vorbim despre prevenție și screening) sau a pacientului (dacă discutăm despre diagnostic și tratament).

România, ca și întreaga Uniune Europeană, avea nevoie de un Plan de Combatere a Cancerului pentru că altfel nu se poate atinge potențial maxim al inovațiilor, în condițiile unui impact socio-economic în creștere al bolii. De asemenea, avem nevoie de Misiunea de Cercetare asupra Cancerului, pentru că încă sunt multe necunoscute.

Așa cum cercetarea ne-a adus în punctul de acum, cel mai bun din istoria luptei împotriva cancerului, tot cercetarea și inovarea ne vor ajuta să discutăm, în viitor, despre cancer, cu din ce în ce mai multe motive de optimism. Lupta cu cancerul ar putea fi marea luptă a umanității.

Dr. Marius Geantă este co-Fondator și președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină, membru al European Cancer Organisation și al consorțiului All.Can, precum și lider al Grupului de Lucru “Education, Empowerment and Engagement” al Consorțiului International pentru Medicină Personalizată. În același timp, face parte din grupul de lucru pentru Planul Național pentru Controlul Cancerului.

Lupta împotriva cancerului, mai ușoară cu ajutorul AI. Un mare spital din România cumpără un soft care va face în 30 de minute ce făcea un medic în câteva ore

Cel mai mare spital din județul Galați va avea, în curând, soft pe bază de inteligență artificială, care va ajuta la tratarea cancerului. Softul va fi achiziționat cu bani de la bugetul...

Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului

Aproape două treimi dintre români cred că țara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu granițele terestre în Schengen. Ei sunt de părere că unele state europene...