Conflictul româno-ucrainean pe canalul Bîstroe, explicat simplu. Analist: "Reacția de la București este complet deplasată"

În ultima săptămână, opinia publică din România a fost inflamată de o informație lansată public de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, potrivit căreia autoritățile din Ucraina ar face lucrări neautorizate care vizează lărgirea canalului Bîstroe, o rută navigabilă care se desprinde din brațul Chilia al Deltei Dunării și traversează regiunea Odesa până la Marea Neagră.

Povestea canalului Bîstroe datează încă din 2004, atunci când Ucraina a planificat deschiderea unei noi căi navigabile pe Dunăre, până atunci aceștia având doar o singură cale navigabilă - Canalul Sulina. Tot atunci au început și primele lucrări pe teritoriul ucrainean, în timp ce România, care s-a opus vehement proiectului, a apelat la toate organismele internaționale abilitate pentru a opri proiectul.

Principala problemă sesizată de autoritățile de la București, dar și de numeroase organizații a fost pericolul pe care lucrările îl prezentau pentru ecosistemul sensibil al Deltei Dunării.

România a reclamat situația la forurile mondiale în domeniu și a primit mereu dreptate în privința acestui subiect din partea autorităților internaționale, însă povestea a rămas neîncheiată. Subiectul circulației pe Bîstroe și implicit pe brațul Chilia a fost redeschis de Ucraina odată cu invazia Rusiei de anul trecut, când aceștia au căutat alte rute pentru transportul mărfurilor spre Africa sau Europa, în condițiile blocării Mării Negre de către bombardamentele Rusiei.

Astfel, ucrainenii au adresat Comisiei Europene o solicitare oficială de a adapta căile navigabile interioare pe Dunăre la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), prin adăugarea la rețea a căilor navigabile interioare ale estuarelor Chilia și Bîstroe, ale Dunării. Ulterior, Comisia Europeană a cerut României un punct de vedere pe acest subiect, termenul limită fiind la mijlocul lunii februarie 2023.

În urmă cu câteva zile, comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean a prezentat public punctul de vedere al forului european în acest subiect:

"În momentul de față există o cerere oficială a Ucrainei adresată Comisiei Europene de includere a Brațul lui Chilia în rețeaua principală de transport europeană. Acest lucru nu este decizia Comisiei fără un acord al celeilalte țări riverane, în cazul nostru, România. Ăsta este motivul pentru care am formulat o întrebare clară României care ne-a răspuns cu toate argumentele de mediu că nu este de acord și nu consideră necesar", a declarat Adina Vălean pe 17 februarie.

Analistul de politică externă Hari Bucur-Marcu explică, într-o postare pe Facebook, cum situația tensionată între România și Ucraina va trebui soluționată fie prin negocieri între cele două părți, fie prin arbitrajul unui for european.

Totodată, acesta subliniază că „inflamarea opiniei publice românești nu este o soluție de rezolvare a diferendului dintre România și Ucraina, privind navigabilitatea brațului Bîstroe. Pentru simplul fapt că opinia publică din România nu are niciun rol de jucat în afacerea asta”.

Cum a apărut scandalul

Tensiunile pe subiectul canalului Bîstroe au apărut în urmă cu o săptămână jumătate, pe 10 februarie, atunci când Ministerul Transporturilor a organizat o întâlnire cu reprezentanți din Mediu și MAE după ce Garda de Coastă a sesizat lucrări de dragare în apele ucrainene, în zona canalului Bîstroe (informație respinsă ulterior de ambasadorul Ucrainei la București Ihor Prokopchuk).

Subiectul a fost apoi preluat de către mai multe publicații obscure, precum Puterea.ro, Active News sau RGNPress, care au promovat ideea unui complot ucrainean asupra ecosistemului din Delta Dunării. Cinci zile mai târziu, pe 15 februarie, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a organizat o conferință de presă în care a transmis Ucrainei că trebuie să respecte tratatele internaționale.

„Noi am considerat necesar să fim proactivi, deşi nu suntem titulari de filă şi aşteptăm, într-un final, de la cele două ministere puncte de vedere”, afirma Grindeanu, cu referire la Ministerul Mediului și MAE. Tema avea apoi să fie preluată și promovată intens de televiziuni, în special Antena 3 și Realitatea TV, cu toate că România nu are până în acest moment probe concrete sau o confirmare oficială legate de presupusa adâncirea a canalului Bîstroe.

„E imposibil să vedem ce se întâmplă”

Guvernatorul Deltei Dunării, Gabriel Marinov, a declarat luni, 20 februarie, într-o intervenție pentru Digi24, că nu a primit nicio informare despre lucrări de adâncire pe canalul Bîstroe, nici recent, nici din anii anteriori și că nu i s-a prezentat niciun proiect pentru o eventuală analiză de impact. Acesta a adăugat că este imposibil ca partea română să observe ce se întâmplă pe canalul Bîstroe, de la confluența cu Chilia până la vărsarea în mare, fiindcă acolo este exclusiv teritoriu ucrainean.

"Pentru prima oară aud acum că au avut loc lucrări de adâncire. Noi cunoșteam că sunt lucrări pentru a menține adâncimile șenaului lor așa cum se întâmpla când existau astfel de probleme. Anul trecut cotele apelor Dunării au fost extrem de scăzute, s-au impus lucrări de mentenanță pe șenalul respectiv. Din informările pe care le am și din ce am urmărit cu angajații proprii, pot spune că aceste lucrări au fost sporadice, nu au durat mai mult de 24 – 48 de ore și s-au desfășurat pe distanțe foarte scurte. Asta cunoaștem noi", a transmis Marinov.

PSD vrea să fure electoratul AUR

Deși până în prezent autoritățile de la București nu au confirmat că Ucraina a desfășurat lucrări pentru lărgirea canalului Bîstroe, mai mulți reprezentanți din PSD au ieșit la atac, unii cerând chiar suspendarea ajutoarelor pe care România le oferă Kievului. Semnalul a fost dat inclusiv de către liderul PSD Marcel Ciolacu care a criticat tranșant Ucraina într-o postare pe Facebook.

„România nu permite sub nicio formă distrugerea #Deltei Dunării! Lucrările de pe Canalul #Bâstroe trebuie să înceteze ACUM! Statul și poporul român au fost solidari și au ajutat, la greu, Ucraina. Poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării!”, a transmis Ciolacu pe Facebook.

Grija pentru Delta Dunării a renăscut și în cazul deputatului PSD de Mehedinți Chirilă Alin, care a cerut inclusiv suspendarea ajutorului acordat către Ucraina, adăugând apoi că „nu are ce căuta în Uniunea Europeană”.

„Este de-a dreptul revoltător ce face Ucraina, după tot sprijinul primit din partea țării noastre! Este o sfidare la adresa României și a românilor! Și nu e prima! Amintiți-vă de Legea minorităților care interzice practic învățământul în limba maternă pentru comunitatea românească din Ucraina. Războiul cu Federația Rusă nu poate fi folosit ca scuză pentru aceste acțiuni anti-românești!

România trebuie să suspende orice formă de sprijin pentru Ucraina până când Kievul se conformă convențiilor internaționale privind Delta Dunării. Cu astfel de comportamente Ucraina nu are ce căuta în Uniunea Europeană! Să învețe întâi să se comporte ca stat european înainte de a cere să devină membru al Uniunii Europene!”, a transmis Chirilă. Ulterior, după nu mai puțin de șapte editări, deputatul și-a modificat mesajul de pe Facebook și a scos ultima parte.

FOTO Captură Facebook

Conform unor surse politice, social-democrații se luptă pentru electoratul AUR, motiv pentru care au început să promoveze din ce în ce mai agresiv o serie întreagă de mesaje populiste.

„Autoritățile române curtează prin agenda de discuții publice un anumit segment al electoratului românesc, care se pretinde naționalist, dar care, de fapt, este compus din bocitoare inepte ale stadiului de victimă a tuturor străinilor, la care ar fi ajuns România, de când nu mai este comunistă. Așa că, în această curtare electorală, autoritățile române s-au simțit obligate să anunțe cât sunt ele de vulnerabile la acțiunile ostile ale Ucrainei, pe Dunărea noastră dragă”, explică și Hari Bucur-Marcu într-un mesaj pe Facebook.

Direcția mesajelor venite din tabăra social-democraților s-a putut observa și în cazul altor teme ca, de exemplu, prețul grânelor ucrainene, care i-ar afecta pe agricultorii români, Legea minorităților din Ucraina sau reacția vizavi de Austria după eșecul Schengen din decembrie anul trecut.

Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a fost singurul ministru care a anunțat că CNAIR, CFR, precum și alte companii aflate în subordinea ministerului său își vor muta conturile de la BCR (bancă cu capital austriac) la CEC.

„Toți au luat această decizie de a se muta la o bancă românească (CEC Bank - n.r.). Eu cred că e bine, având și condiții mai bune”, a spus Sorin Grindeanu.

„Autoritățile sunt incapabile să comunice coerent”

Analistul politic Hari Bucur-Marcu scoate în evidență și alte motive pentru care scandalul s-a propagat atât de intens în spațiul public și atrage atenția asupra comunicării deficitare din partea autorităților române.

„Un alt motiv ar fi că autoritățile române sunt practic și iremediabil incapabile să comunice corect, complet și coerent cu publicul național, pe niciun subiect de interes public și/sau național. Adică, ele nu informează voluntar și nici nu răspund la întrebări, decât întâmplător și niciodată credibil. În minus, autoritățile române nu își calibrează niciodată comunicarea în funcție de efectele dezirabile ale informării publicului național. Ci doar în funcție de efectele aparente și superficiale.

Cel de-al treilea motiv, în ordinea evocării lor, este că autoritățile române sunt slabe, sub toate aspectele. Așa că nu ratează nicio oportunitate când un vecin este mai slab decât România pentru a-și arăta și ele, autoritățile române, mușchii, cum se zice în limbaj de galerie de fotbal. Cum este cazul cu Ucraina aflată în plin război de anihilare a statului și națiunii sale și care ar trebui să recunoască că România, nefiind la rândul ei invadată, este mai puternică și de aceea ar trebui ca Ucraina să îi satisfacă României toate orgoliile de putere, justificate sau nu.

Cât despre motivul că autoritățile române sunt dispuse să facă jocul Moscovei, prin acutizarea relațiilor de bună vecinătate dintre România și Ucraina, eu unul îl exclud categoric, ca fiind complet nerealist.

Asta nu înseamnă că toți agenții de influență ai kremlinezilor nu s-au activat în presa românească de scandal, pe subiectul acesta Bîstroe, arătând cât de ticăloși sunt ucrainenii, dar și europenii, care le iau în seamă și le analizează ucrainenilor cei răi solicitările”, mai arată Hari Bucur-Marcu.

Consultantul în politică externă Oana Popescu Zamfir sintetizează, într-o postare pe Facebook, situația legată de canalul Bîstroe, evidențiind faptul că reacția Bucureștiului este complet exagerată.

"Povestea canalului Bîstroe și cine, ce dreptate are:

(modestă mea contribuție la “minciuni, manipulări și minimalizarea problemei”, cf. M.Ciolacu)

Pentru Ucraina el reprezintă o potențială rută comercială, cu două condiții:

1) decolmatarea permanentă, întrucât în mod natural canalul se colmatează mereu, pune probleme chiar și traficului cu ambarcațiuni de pescaj mai mic, ucrainenii îl curăță mereu, șamd;

2) adâncire, ca să poată fi utilizat și de ambarcațiuni mai mari.

Pentru România, lucrările de adâncire (nu de decolmatare, care nu sunt problematice) executate de ucraineni (pe partea lor, firește, că doar nu era să dragheze ucrainenii la noi!) reprezintă un potențial pericol ecologic.

Nu contează că ucrainenii lucrează în interiorul frontierei lor (așa cum scrie ambasada ucraineană în comunicat), e vorba de un ecosistem care comunică, iar adâncirea canalului Bîstroe poate cauza daune semnificative Biosferei Deltei Dunării (posibil și navigației comerciale de partea românească? aici nu-mi mai amintesc exact, dacă cineva știe, ar fi chiar util de aflat).

Din 2004, ucrainenii au început lucrări (care presupun dragare, îndiguire, etc) de adâncire, iar România a făcut întâmpinări la toate organismele internaționale abilitate (vedeți aici lista și istoricul: https://www.mae.ro/node/1520). Ni s-a dat mereu dreptate, li s-a cerut ucrainenilor să respecte normele în vigoare, ucrainenii ba s-au oprit, ba au continuat să dragheze mai mult sau mai puțin ilegal (inclusiv în sensul că nu au fost transparenți cu ce fac), noi am reclamat, ei iar s-au oprit.

Per total, chestiunea a rămas mereu problematică, dar nici nu s-a întâmplat vreodată nimic foarte tragic. Printre altele, și pentru că lucrările de amploare pe care ar urmă să le facă ucrainenii costă un car de bani, pe care nici n-au fost vreodată cu adevărat interesați să-i cheltuiască.

Ce e nou acum și cine are dreptate?

E nou că, probabil, sub presiunea nevoii de a putea exporta cereale, Ucraina a început - din nou - ceva lucrări de adâncire (puțin probabil să fie ceva spectaculos, că asta nu se întâmplă de azi pe mâine, e nevoie și de un dig nou, ș.a.m.d.) Probabil că insistă și să includă canalul că ruta navigabilă în rețeaua TEN-T.

Iar România s-a panicat că, în contextul simpatiei internaționale pentru Kiev, poate de data asta ăștia sunt serioși cu definitivarea căii de navigație, iar organizațiile internaționale, inclusiv Comisia, ar putea fi mult mai permisive, statele membre fiind co-interesate că Ucraina să poată exporta.

De asemenea, oricum e în cultură noastră diplomatică să reacționăm ferm față de orice încercare a vecinilor de a juca în afară regulilor (din varii motive).

Deci (după cum se desprinde din comunicatul Ambasadei Ucrainei și tweetul Ministerului Transporturilor de la ei), ucrainenii nu spun tot adevărul, ci versiunea lor; adică orice menționare a unor lucrări de "adâncire", la care partea română nu a achiesat, e puțin probabil să fie făcute cu respectarea tuturor normelor (apropo, de prin 2020 România și Ucraina au ceva comisie comună sau un proces similar de negociere a cadrului care să rezolve problema).

În același timp, nu pare a fi nimic spectaculos de nou și cu care partea română să nu fie obișnuită, așa încât reacția de la București e complet deplasată. România are de făcut ce a făcut și până acum: reclamație la partea ucraineană, la Bruxelles, la toate convențiile și organismele relevante unde suntem parte.

Avem un dosar adunat preț de 20 de ani în care ni s-a tot dat dreptate, suntem membri UE, deci avem șanse categorice să ni se dea și acum. Suntem, așadar, liberi să facem ce scandal vrem față de autoritățile abilitate. Ce noimă are să facem scandal public, în limba română, față de publicul propriu?

Trebuie să punem mâna pe topoare, să le aruncăm spre ucrainenii care draghează pe partea lor de graniță? Avem motive de exhibiționism cât timp nu pare că am reclamat și nu am fost luați în seamă, sau ceva? Dacă eu, că simplu cetățean, mă simt nedreptățit de vreo instituție, statul român și organismele europene îmi spun să încerc întâi să îmi rezolv amiabil problema cu instituția cu pricina, abia apoi să mă adresez "mai sus", dacă nu am reușit.

Asta nu se aplică și statului român? Ne servește la ceva să ieșim cu n-șpe comunicate (necoordonate nici măcar intern, MAE-MMediu-MTransporturi) până nu am solicitat și primit și poziția Comisiei Europene, de pildă?

Ce-i drept, cu cât mai repede iese Comisia Europeană cu o poziție, că actor neutru, cu atât se va clarifica totul mai repede. Că Ucraina ar putea fi în poziția să fie trasă de urechi în contextul asta, nu e mare lucru (contrar retoricii unora care sunt ultragiați în ultimele zile că Ucraina nu se poartă că Elveția!); dar că România nu a avut maturitatea să rezolve calm, ferm și mai ales proporțional problema, fără a face din asta o dispută publică, sigur nu vorbește în favoarea noastră.

PS. Grija României față de Delta Dunării e înduioșătoare având în vedere cu câtă preocupare am tratat-o chiar noi de-a lungul vremii!

PPS. Ca să nu pară că mă bag în seama așa, random, pt că mă pricep eu la toate: în 2004 eram eu, că jurnalist de mediu, la Kiev, cu ministrul de atunci, Petre Lificiu, care participa la naiba știe ce congres internațional. Când, ce să vezi, un ONG ucrainean protesta împotriva distrugerii potențiale a Deltei prin adâncirea Bîstroe. De care n-auzise nici naiba în România. Ocazie cu care am scris pentru prima dată în presă română despre subiect, doar că asta fiind în preistorie, a apărut în Adevărul pe hârtie și nu mai există pe net. Așa că am documentat și-n dungă tema, mai ales că ea a fost recurentă apoi în relațiile - tensionate - româno-ucrainene. Asta era pe vremea când actualul ministru Aurescu se ocupă personal de disputele cu Ucraina, ba mai și ieșea din birou și vorbea cu oameni și cu jurnaliști", a scris Oana Popescu Zamfir pe contul personal de Facebook.

Ambasadorul Ucrainei, convocat de MAE

Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a fost invitat de către ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, luni, 20 februarie 2023, la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota.

În cadrul discuției, partea română a solicitat ucrainenilor să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Kievului între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bîstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei).

Conform MAE, oficialii de la București au transmis ucrainenilor să se abțină de la orice acțiune menită să adâncească calea de navigație pe canalul Bîstroe în absența consimțământului expres al României în acest scop. Totodată, România a cerut, în regim de urgență, acordul ucrainenilor pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia pentru a efectua măsurători de batimetrie, sedimentare și debite pe întreaga albie a brațului Chilia pentru a identifica eventuale modificări.

De cealaltă parte, ambasadorul ucrainean a susținut că țara sa nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație și că lucrările efectuate până în prezent au fost de întreținere pentru a asigura navigabilitatea până în portul Izmail.

„MAE a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene, că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bîstroe ale Dunării în TEN-T întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului. Sunt neadevărate informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului `canal de navigație Bîstroe`”, a mai subliniat ministerul.

România marchează o creștere importantă a producției industriale. Ciolacu: ”Pentru că s-a bazat foarte mult pe investiții şi nu pe consum”

Cu un avans de 2,7%, România se numără printre ţările membre UE cu cele mai importante creşteri ale producţiei industriale din blocul comunitar, arată datele publicate, luni, de Oficiul...

Verdictul lui Ciolacu în privința medicului Cîrstoiu: ”Nu poate merge înainte ca fiind candidat al coaliției”

Premierul Marcel Ciolacu a delcarat, vineri, că până când doctorul Cîrstoiu nu va explica toate aspectele apărute în spaţiul public, dânsul nu poate merge înainte ca fiind candidat al...