Bujorul - Floarea Naţională şi Simbol Floral al României, petiție iniţiată de Facultatea de Horticultură din Bucureşti

Facultatea de Horticultură Bucureşti a iniţiat o petiţie online pentru susţinerea proiectului de lege Bujorul - Floarea Naţională şi Simbol Floral al României.

”Astăzi, în mare zi de Sărbătoare, am lansat apelul în vederea susţinerii proiectului de lege Bujorul - Floarea Naţională şi Simbol Floral al României. Într-un context naţional şi internaţional complex şi complicat, considerăm că susţinerea unor frumoase simboluri naţionale merită sprijinul tuturor”, au transmis, sâmbătă, reprezentanţii Facultăţii de Horticultură Bucureşti.

Aceştia apreciază că marea majoritate a ţărilor au o floare naţională, ca element al identităţii lor, strâns legat de spaţiul geografic, cultural şi economic care se regăseşte în simbolurile statale ca steag, stemă, etc.

”Amintim, pentru exemplificare, laleaua pentru Olanda, Turcia şi Ungaria, crizantema pentru Familia Imperială a Japoniei, trandafirul pentru SUA, Marea Britanie şi Bulgaria, etc. În România, ideea unei flori naţionale s-a conturat încă din timpul domniei Regelui Carol I, fiind făcute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri: măceşul, floarea de colţ, bujorul (...) Niciuna nu a fost însă legiferată, astfel încât ţara noastră se găseşte astăzi în situaţia de a nu avea o floare naţională”, arată iniţiatorii petiţiei.

Potrivit acestora, bujorul include toate cele cinci specii care cresc spontan pe teritoriul României din Banat până în Dobrogea şi din Oltenia până în Transilvania şi Moldova: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica, precum şi trei specii cultivate: Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa.

”Argumentele aduse în favoarea acestei propuneri, stabilite pe baza unor cercetări îndelungate sunt:

a) Cinci specii de bujor cresc spontan în România în rezervaţii naturale protejate prin lege, având un mare potenţial biologic şi ornamental;

b) Pe lângă speciile spontane, în ţară există şi 3 specii cultivate cu peste 100 de varietăţi şi soiuri;

c) În mai multe regiuni ale ţării sunt organizate anual în luna mai, sărbători şi festivaluri ale bujorului;

d) Plantele de bujor au un mare potenţial decorativ fiind nelipsite din parcuri, grădini private şi publice;

e) Bujorul este cultivat în mod special şi destinat realizării buchetelor şi aranjamentelor florale;

f) Datorită adaptabilităţii sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul ţării, de la câmpie până la regiunile muntoase;

g) Florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga ţară, constituind surse de inspiraţie pentru folclor, muzică, literatură şi arta poporului român;

h) Peste 100.000 de români poartă prenumele sau numele de Bujor;

i) În conştiinţa populară, ideea de sănătate, frumuseţe fizică şi spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor;

j) Bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însuşiri terapeutice în medicina populară românească”, se mai arată în petiţie.

România joacă în Ungaria la Campionatul European. Adversarele din grupă după tragerea la sorți

Naţionala de handbal feminin a României va evolua în grupa B, la Debrecen, la Campionatul European din 2024, cu reprezentativele Muntenegru, Cehia şi Serbia, potrivit tragerii la sorţi de joi,...

Lipsa eficienței energetice a clădirilor publice costă România 6 miliarde de lei pe an. Ce am putea face cu acești bani

România are peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/metrul pătrat, iar media recomandată la nivel european este de 140kWh/metrul pătrat, se arată într-un...