Cât este COVID și cât este ”trai modern” în declanșarea afecțiunilor autoimune. Medic: ”Acești doi ani de pandemie au modificat complet tot ceea ce înseamnă boală cronică”

COVID-19 vine cu o mulțime de probleme de sănătate care se întind, de multe ori, luni de zile după ce infecția a trecut. În unele cazuri se agravează unele afecțiuni cronice ori se instalează unele simptome despre care pacienții nu au știut până în acel moment. Unele avertizează asupra unor boli autoimune.

Stresul, sedentarismul, consumul mai mare de alcool, de droguri și fumatul sunt factori determinanți pentru boli grave ale căror simptome sunt asemănătoare cu cele date de COVID-19.

Doctor Daniel Coriu: ”Sigur, o legătură indirectă există”

Prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor România (CMR), dar și medic primar hematolog și directorul Centrului de Hematologie și Transplant Medular al Institutului Clinic Fundeni, a explicat pentru Ziare.com că pacienții ajung prea târziu la spital, ignorând simptomele unor boli grave de teama COVID-19. Însă multe boli cronice sau chiar autoimune nu pot fi numai o consecință a infecțiilor cu SARS-COV-2.

”Nu putem spune că a crescut incidența obezității după COVID. Sigur, o legătură indirectă există. Este vorba despre obiceiul alimentar.

Când vorbim despre infecțiile respiratorii, sigur există o legătură cu sindromul post-covid.

Dar ceea ce vă pot spune cu certitudine este că acești aproape doi ani de pandemie au modificat complet tot ceea ce înseamnă boală cronică. Pacienții au o teamă de spital, nu se mai prezintă la medic la primele simptome, amână, iar acest lucru înseamnă întârzierea diagnosticului.

Și, nu de puține ori, când vorbim despre boli hematologice avem această situație în care pacienții vin în stadii avansate de boală.

Însă, singura relație directă poate să fie făcută între boală și insuficiența respiratorie post-COVID. Pentru că acolo plămânul rămâne afectat.

Țesutul pulmonar este atât de grav afectat încât cu greu își revine. Iar afectarea altor organe este secundară.

Sigur, suferă plămânul, va suferi și inima, deci lucrurile se leagă. Dar principalul organ țintă la sindrom post covid este plămânul”, a mai explicat medicul.

Trombozele pot apărea și din alte cauze

Referitor la trombozele despre care s-a spus că ar fi un efect advers al vaccinului anti-COVID sau chiar o urmare a bolii COVID-19, președintele Colegiului Medicilor a spus acestea pot apărea și din alte cauze legate de stilul de viață al oamenilor.

”În afară de sindromul de insuficiență respiratorie persistentă post-covid, infecția are și un status pro-trombotic. Adică pacienții au tendința de a face tromboze. Acestea pot apărea și ca urmare a steroidului care se folosește în tratament. Cortizonul, de exemplu, este un pro-coagulant. Imobilizarea prelungită mai este un factor determinant, fumatul, sedentarismul.

Aceste tromboze se pot trata. De obicei, semne clinice nu au cum să fie ignorate de către pacient sau de către medic”, a mai spus medicul.

Doar anumite persoane sunt ”programate” să facă forme grave de boală

Specialistul a mai precizat că, ”s-a demonstrat că anumite persoane care au un anumit genotip au risc de a face forme severe.

În acest moment știm câteva lucruri importante:

În primul rând, vaccinarea protejează. Aceasta este o certitudine. Că nu oferă o protecție completă cum a fost la primele variante, Alpha, Beta, chiar și Delta, totuși această situație ține de evoluția virusului.

Genomul virusului este schimbător și se adaptează la vaccin. Iar atunci, lucrurile par că ne scapă de sub control pentru o perioadă de timp pentru că oamenii de știință sigur găsesc variante de vaccin pentru variantele care apar”, a mai precizat medicul.

Simptomele long-COVID, similare cu cele ale altor infecții

Există o serie de efecte pe termen lung pe care medicii le-au observat până în prezent la cei care s-au infectat cu SARS-COV-2. Cele mai importante sunt problemele pulmonare, cardiace, și cele neurologice.

COVID-19 atacă în primul rând plămânii, provocând inflamații. Din acest motiv, supraviețuitorii pot manifesta pe termen lung dificultăți în respirație.

Un studiu realizat de Universitatea din Frankford din Germania a arătat valori cardiace anormale la peste 75% dintre persoanele studiate care s-au recuperat de COVID-19.

De asemenea, cercetările mai arată că infecția cu SARS-CoV-2 poate afecta creierul și sistemul nervos central. Unii oameni care s-au vindecat au raportat simptome precum dureri de cap, amețeli, probleme de concentrare sau memorie și chiar halucinații. Cercetătorii susțin că aceste simptome sunt mai frecvente la pacienții care au avut forme severe de boală.

Însă simptomele pe termen lung au fost întâlnite și la alte infecții comune cum ar fi cele cu virusul gripal sau pneumonia, conform the-scientist.com.

Gripa, de exemplu, a fost legată mult timp de simptome persistente, cum ar fi oboseala și durerea musculară.

Supraviețuirea unei pneumonii virale severe, în special după o spitalizare la terapie intensivă, poate avea implicații pe termen lung, cum ar fi dificultăți de respirație și oboseală cronică, depresie, anxietate sau tulburare de stres post traumatic

Infecția cu virusul Zika, printre altele, poate da sindromul Guillain-Barre, o afecțiune în care sistemul imunitar atacă țesutul nervos, provocând slăbiciune musculară și paralizie.

Ce boli autoimune poate declanșa COVID-19

Conform unui studiu publicat de Centrul pentru Controlul si Prevenirea Bolilor arată o creștere raportată a diagnosticelor de diabet de tip 1 la copiii europeni în timpul pandemiei, iar cercetările anterioare au găsit o posibilă legătură între Covid-19 și diabet în rândul pacienților adulți.

În plus, un studiu din noiembrie la care au participat peste 3.800 de pacienți cu Covid-19 a constatat că aproape jumătate au dezvoltat niveluri ridicate de zahăr din sânge - care sunt legate de diabet - după contractarea bolii, potrivit Forbes.

Potrivit datelor IQVIA, copiii infectați cu Covid au fost de 2,66 ori mai probabil să fie diagnosticați cu diabet la peste 30 de zile după infecție decât cei care nu au fost infectați cu noul coronavirus.

Răspândirea globală a bolilor autoimune este pusă pe seama dietei occidentale

O nouă cercetare a ADN-ului făcută de cercetătorii din Londra speră să găsească leac pentru afecțiunile care se răspândesc rapid, scrie The Guardian.

Din ce în ce mai mulți oameni din întreaga lume suferă pentru că sistemul lor imunitar nu mai poate face diferența dintre celulele sănătoase și microorganismele invadatoare. Apărarea împotriva bolii care odinioară i-a protejat le atacă în schimb țesuturile și organele.

Se fac eforturi internaționale majore de cercetare pentru a combate această tendință – inclusiv o inițiativă la Institutul Francis Crick din Londra, unde doi experți mondiali, James Lee și Carola Vinuesa, au înființat grupuri de cercetare separate pentru a ajuta la identificarea cauzelor exacte ale bolilor autoimune, deoarece aceste condiții sunt cunoscute.

„Numărul de cazuri de boli autoimune a început să crească în urmă cu aproximativ 40 de ani în vest”, a spus Lee pentru Observer. „Cu toate acestea, acum vedem că unele apar în țări care nu au avut niciodată astfel de boli înainte.

De exemplu, cea mai mare creștere recentă a cazurilor de boli inflamatorii intestinale a avut loc în Orientul Mijlociu și Asia de Est. Înainte de asta cu greu văzuseră boala”.

Bolile autoimune variază de la diabet de tip 1 la artrită reumatoidă, boli inflamatorii intestinale și scleroză multiplă. În fiecare caz, sistemul imunitar atacă țesutul sănătos în loc de agenți infecțioși.

Numai în Marea Britanie, cel puțin 4 milioane de oameni au dezvoltat astfel de afecțiuni.

La nivel mondial, se estimează acum că numărul cazurilor de boli autoimune crește între 3% și 9% pe an. Majoritatea oamenilor de știință cred că factorii de mediu joacă un rol cheie în această creștere.

„Genetica umană nu s-a modificat în ultimele decenii”, a spus Lee, care anterior a avut sediul la Universitatea Cambridge. „Deci, ceva trebuie să se schimbe în lumea exterioară într-un mod care crește predispoziția noastră la boli autoimune”.

Această idee a fost susținută de Vinuesa, care anterior a avut sediul la Universitatea Națională din Australia. Ea a subliniat schimbările în alimentație care au avut loc pe măsură ce tot mai multe țări adoptau diete în stil occidental și oamenii cumpărau mai multe fast-food.

„Dietele fast-food lipsesc anumite ingrediente importante, cum ar fi fibrele, iar dovezile sugerează că această modificare afectează microbiomul unei persoane – colecția de microorganisme pe care o avem în intestin și care joacă un rol cheie în controlul diferitelor funcții ale corpului”, a spus Vinuesa.

„Aceste schimbări în microbiomul nostru declanșează apoi boli autoimune, dintre care au fost descoperite peste 100 de tipuri”.

Ambii oameni de știință au subliniat că sensibilitățile individuale au fost implicate în contractarea unor astfel de boli, afecțiuni care includ și boala celiacă, precum și lupusul, care declanșează inflamații și umflături și poate provoca leziuni diferitelor organe, inclusiv inimii.

„Dacă nu ai o anumită susceptibilitate genetică, nu vei avea neapărat o boală autoimună, indiferent de câte Big Mac mănânci”, a spus Vinuesa.

„Nu putem face multe pentru a opri răspândirea globală a francizelor fast-food. Deci, în schimb, încercăm să înțelegem mecanismele genetice fundamentale care stau la baza bolilor autoimune și îi fac pe unii oameni susceptibili, dar pe alții nu. Vrem să abordăm problema la acel nivel”.

Această sarcină este posibilă datorită dezvoltării tehnicilor care permit acum oamenilor de știință să identifice mici diferențe de ADN între un număr mare de indivizi. În acest fel, este posibil să se identifice modele genetice comune în rândul celor care suferă de o boală autoimună.

De asemenea, experții au arătat că această creștere a numărului de boli autoimune în întreaga lume înseamnă că noi tratamente și medicamente sunt acum necesare urgent mai mult ca niciodată.

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...