Ce înseamnă în realitate să boicotezi Austria. ”Să fim atenți ce alegem în schimb. Am putea alimenta războiul din Ucraina”

Votul negativ dat de Austria față de intrarea României în spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2023 a adus în țara noastră un val de frustrare și ură față de companiile cu capital austriac. Românii au început să-și verse furia în spațiul public pe companiile austriece îndemnând la boicot.

Doar că statisticile oficiale arată că nu mai puțin de 1.371 de companii din România, aflate în funcțiune, au acționar majoritar austriac. Iar acestea au raportat o cifră de afaceri netă provizorie de 84,1 miliarde de lei și un profit net de 7,3 miliarde de lei, în 2021.

În 2010, erau 828 de companii cu acționar majoritar austriac, iar acestea au raportat în acel an 34,8 mld lei cifră de afaceri și un profit de 2,78 mld lei.

Românii și-au vărsat frustrarea pe companiile mari austriece, dar nu au înțeles, însă, că boicotarea acestora înseamnă de fapt boicotarea românilor care lucrează acolo. Cei care lucrează în Raiffeisen Bank și BCR sunt români. Catedrala Mântuirii Neamului a fost construită de Strabag, compania cu acționariat majoritar austriac ce a câștigat și câteva proiecte importante de infrastructură rutieră, iar cei care lucrează în benzinăriile OMV Petrom sunt tot români.

Experții consultați de Ziare.com au explicat ce urmări are acest boicot și cât de mult ne ajută.

Ce alegi de fapt când nu mai alimentezi de la OMV Petrom, companie austriacă

Începând de joi, foarte mulți români au spus că nu vor mai alimenta mașinile de la OMV Petrom pentru că este companie austriacă și așa speră să sancționeze statul care nu ne-a dat undă verde în Schengen. Doar că în această decizie a lor uită că pot nimeri, din greșeală să alimenteze cu bani războiul din Ucraina față de care, noi ca țară, ne-am pronunțat împotrivă.

În afară de OMV Petrom pe piața românească, atunci când ne referim la lanțuri cu acoperire naționlă mai sunt Rompetrol, Lukoil, MOL și Socar. Mai sunt, de asemenea, 19 benzinării Gazprom.

Lukoil este companie rusească, MOL s-a aprovizionat din Rusia la prețuri preferențiale, iar Rompetrol și Socar spun că aduc țiței din Kazahstan și Azerbaidjan.

Ana Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie la Expert Forum, atrage și ea atenția asupra opțiunilor de pe piața carburanților: „Când boicotați benzinăriile OMV și Petrom, să nu puneți din greșeală de la Gazprom, Lukoil sau MOL, totuși. Vedeți că legăturile companiilor cu regimul politic autoritar sunt mai puternice în țări ca Rusia, Ungaria, Kazakhstan sau Azerbaijan, în caz că vă gândiți chiar la Rompetrol sau Socar”, a scris ea pe Facebook.

OMV Petrom în România are aproape 7.800 de angajați, iar în primele 9 luni din acest an a raportat un profit de peste 9 miliarde de lei.

Expertul în energie, Dumitru Chisăliță, a explicat pentru Ziare.com ce înseamnă de fapt boicotarea benzinăriilor austriece din România.

”Din punctul meu de vedere dacă boicotul ar fi nu mai mergem la ski în Austria, ar fi un boicot efectiv și cu un anumit efect economic asupra acestei țări. Dar boicotul că nu mai mergem să cumpărăm benzină de la companiile austriece din România are două aspecte. În primul rând trebuie să ținem seama că din 6 lei/litru de benzină, aproximativ 3,5 lei merg la bugetul de stat, la noi, în România, apoi în spate mai sunt niște dividente care tot la bugetul de stat merg. Dacă este să analizăm, statul român este cel mai mare pierzător din boicotarea firmei respective de vânzare a produselor petroliere. Astfel ne autoboicotăm.

În ceea ce privește efectul care s-ar duce direct în conturile Austriei, din punctul meu de vedere sunt mult mai mici.

Apoi, dacă nu mai alimentăm de la OMV, trebuie să vedem de unde vom cumpăra combustibil. Nu o să stăm fără benzină. Atunci mergem și cumpărăm de la MOL care înseamnă produse 100% bazate pe țiței rusesc și asftel, furnizăm bani, într-un final pentru susținerea războiului din Ucraina. La fel și în cazul Lukoil.

Dacă este să analizăm acest boicot asupra benzinăriilor, acesta înseamnă de fapt un boicot asupra bugetului de stat din din România, iar pe de altă parte vom favoriza rușii prin diverse scheme intermediare”, a spus Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energie Inteligentă.

Românii, supărați pe bănci

Două mari unități bancare din România, BCR și Raiffeisen au reacționat joi, 8 decembrie, după votul negativ al Austriei și la criticile venite din partea politicienilor și oamenilor de afaceri.

Raiffeisen a transmis pe pagina de Facebook faptul că ”este o bancă locală, care finanţează şi susţine economia românească de 25 de ani, fiind a treia bancă din punct de vedere al creditării în piaţă. În plus, în Raiffeisen Bank România lucrează 4.900 de angajaţi, în aproximativ 300 de sedii”.

Imediat, internauții au reacționat negativ pe pagina de Facebook a băncii. Expresiile jignitoare și vulgare au fost șterse ulterior de pe platformă.

Vineri, 9 decembrie, compania a revenit cu un mesaj din partea Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank.

”Votul de ieri privind aderarea României la spațiul Schengen a animat spiritele și emoțiile din societatea noastră.

Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank, a declarat: "Susținem pe deplin aderarea României la spațiul Schengen. Am fost surprinși de decizia de astăzi. O vedem doar ca pe un rezultat intermediar. Vom continua să sprijinim demersurile autorităților pentru realizarea acestui deziderat. Raiffeisen Bank finanțează și susține economia românească de 25 de ani, ca partener puternic pentru 2 milioane de clienți persoane fizice și peste 120.000 de companii. Ne-am angajat să facem acest lucru pe termen lung împreună cu cei 4900 de angajați din toată țara"”, se arată în comunicatul băncii.

De asemenea, BCR a a transmis prin șeful Erste Group, Willi Cernko, că regretă rezultatul votului de joi în Consiliu. ”România și Austria au multe lucruri de care sunt strâns legate împreună. Sociale, culturale și, bineînțeles, și economice. Austria este unul dintre cei mai importanți investitori din România, iar România este, la rândul ei, o piață de export foarte importantă pentru companiile austriece.

Un drept de veto este cea mai puternică poziție pe care o poate adopta un stat membru al UE la vot. Presupunem că guvernul austriac a cântărit acest pas cu mare atenție și respectăm faptul că trebuie să ia în considerare și preocupările de securitate. Unitatea nu înseamnă că toți partenerii trebuie să fie întotdeauna de aceeași părere, fără nicio discuție.

Cu toate acestea, este clar că acest pas va avea consecințe foarte palpabile pentru milioane de cetățeni ai UE. Prin urmare, scopul nostru comun trebuie să fie găsirea rapidă a unei soluții viabile. La nivelul Erste Group ne dorim și ne vom aduce contribuția la acest obiectiv, prin urmare facem apel la liderii politici de la toate nivelurile să își asume responsabilitatea pentru a găsi o soluție”.

„O decizie a Consiliului va avea un impact direct asupra a peste 5.000 dintre colegii mei și a peste 2,8 milioane dintre clienții noștri din România”, a mai transmis Willi Cernko, CEO Erste Group.

Și CEO-ul BCR, Sergiu Manea, a afirmat că BCR a susținut și susține în continuare aderarea României la Schengen și că banca va face tot ce ține de ea pentru a sprijini economia României.

Așadar, doar aceste două bănci angajează aproape 10.000 de oameni în România, angajați care ar putea fi afectați de boicot, scrie economedia.ro.

Să nu transformăm totul într-o vânătoare de vrăjitoare

Analistul economic Adrian Negrescu a comentat într-un interviu acordat Ziare.com că nu ar trebui să transformăm acest incident într-o vânătoare de vrăjitoare.

”În opinia mea, politicienii ar trebui să se autoboicoteze, să răspundă pentru ceea ce s-a întâmplat și nu businees-ul să fie cel afectat de această situație. Nu au nicio treabă firmele cu acționariat austriac cu criza provocată de niște politicieni iresponsabili, incapabili să înțeleagă realitatea lumii în care trăim. Boicotul la adresa firmelor austriece, la adresa capitalului și a locurilor de muncă create de investitorii străini reprezintă cea mai mare greșeală pe care o putem face în condițiile în care și așa avem o imagine foarte proastă a celor care vor să deschidă afaceri în România”, a spus Adrian Negrescu.

De unde vine ideea aceasta să boicotăm?

”Spiritul mioritic, atitudinea de lamentare și de văicăreală națională legată de o decizie pur politică este canalizată, din păcate, de către politicieni, din interesul lor vădit în a căuta niște țapi ispășitori. Plasează problema pe mediul de business, pe economie, știind că ei nu au practic niciun răspuns la modul catastrofal în care au gestionat politica externă a României.

Sper să nu transformăm acest incident nefericit creat de politicieni într-o vânătoare de vrăjitoare, într-un demers absurd care ne poate pune în pericol locurile de muncă, lanțuri economice, business-uri care cu greu s-au adunat în țara noastră”, a mai spus Negrescu.

Companiile Strabag și Poor proiecte mari de infrastructură în România

Tot austriece sunt și două mari companii implicate în mari proiecte de infrastructură rutieră, feroviară și construcții civile.

Strabag și Porr construiesc autostrăzi și căi ferate în România. Ce ar însemna boicotarea acestora?

Ionuț Ciuea, președintele Asociației ProInfrastructura, a explicat într-un interviu pentru Ziare.com:

”Acum suntem pe principiul ”să moară și capra vecinului”. E normal să te simți frustrat, să spui că nu mai pleci în Austria la ski. Unii poate își vor anula vacanța, dar câți sunt?

Porr și Strabag sunt două companii din cele patru pe care le considerăm cele mai serioase când vine forma despre infrastructură.

Sunt de ani de zile la noi, și-au demonstrat eficiența. Apoi, companiile acestea sunt într-adevăr austriece în sensul că managementul de top este austriac, dar pe șantierele noastre lucrează români, nu austrieci. Sigur poate sunt 20 de top manageri austrieci, în rest sunt români. Sucursalele de aici ale Por și Strabag sunt mai mult românești decât austriece pentru că lucrează cu români, cu materiale românești, dar da, cu bani europeni și cu decizie de la Viena.

Nu prea putem să boicotăm cele două firme. Ei participă la licitații. Ce să le facem, să nu-i mai lăsăm să lucreze pe șantiere?

La Redbull de exemplu, pot înțelege, nu mai cumperi bautura aceea. Ok, nu avem nici fabrică în România, ok.

Nu boicotăm și olandezii că și ei votat împotrivă?

”Chiar este eficient boicotul acesta? Nu rezolvăm problema de nicio culoare”, a spus Ionuț Ciurea.

Expertul în infrastructură este de părere că acest vot împotriva României ”este o rușine a unui stat cu tradiție cu pretenții imperialiste, pentru că încă le are, și cu frustrări de stat mic și ca suprafață și ca influență geopolitică actuală și ca populație, dar care are o influență economică majoră în Europa și în lume și foarte foarte influent în România”.

”Vă garantez că 9 din 10 austrieci normali la cap, chiar dacă sunt în eșicherul politic, le e rușine de acest gest. Pentru că în adâncul sufletului știu că nu este despre România decizia aceasta.

Ce să boicotăm? Este un joc politic și atâta tot”, a spus Ionuț Ciurea.

Ce proiecte desfășoară Strabag și Porr în România

”Strabag are pe infrastructura mare două proiecte importante: drumul de legătură dintre Autostrada A3 și centura Oradea (19 km, din care 13 km de drum expres veritabil) și tocmai ce au semnat, împreună cu Geiger contractul Autostrada A3 Cheţani-Câmpia Turzii.

Dar în afară de acestea fac asfaltări în toată țara. Chiar și în București au un contract de întreținere multianuală a străzilor. Au câteva mii de angajați în tot grupul românesc.

Porr în România are Grădiștea – CF, acum termină autostrada A1 Sibiu- Pitești pe 15 decembrie, înainte de termen. Încep probabil din primăvară lucrările la secțiunea 4 din Sibiu- Pitești”, a explicat Ionuț Ciurea.

Strabag în România

STRABAG este activă pe piața românească din anul 1991 și și-a stabilit sediul social în București în anul 1994. În prezent, grupul STRABAG are filiale în toate regiunile importante din România. Societatea operează în toate sectoarele de construcții, în special în segmentele Infrastructură de transport și Construcții de clădiri și inginerie civilă, precum și în proiecte de construcții de mediu.

În afară de marca STRABAG, grupul activează în România sub numele de ARL, BHG, MINERAL, BITUNOVA, DRUMCO, SAT, STRABAG Facility Management, TPA şi ZÜBLIN.

Cei mai mulţi angajaţi ai grupului austriac Strabag de pe plan local - peste 1.000 - sunt concentraţi în zonele de sud şi de est României, conform raportului anual al grupului aferent anului 2021. Astfel, aproape 1.200 de oameni sunt responsabili de reali­zarea unor proiecte în general de infrastruc­tură, situate în judeţe precum Caraş-Severin, Mehedinţi, Dolj sau Vâlcea, scrie ZF.ro.

Strabag a reintrat în clasamentul constructorilor de autostrăzi și drumuri expres din România, cu lucrările la șoseaua ce va face legătura între Centura Oradei și Autostrada Transilvania (A3), conform economica.net. Progresul de 18 puncte procentuale raportat luna trecută îl plasează pe primul loc în top.

În același clasament mai este și Porr, cu un avans de 4,14 puncte procentuale pe lotul 1 din cel mai important proiect rutier al României. Astfel, secțiunea Sibiu – Boița din A1 este realizată în proporție de peste 82%, primii 13 kilometri din Autostrada Sibiu – Pitești (A1) urmând să fie dați în trafic la finalul anului, conform estimărilor oficiale.

30 drumuri în Cluj

Antrepriza de Reparaţii şi Lucrări (ARL) Cluj, subsidiara locală a grupului austriac Strabag, va reabilita 30 de drumuri judeţene din Cluj, cu o lungime totală cumulată de aproape 484 km, pentru 145,3 mil. lei (29,4 mil. euro), potrivit zf.ro. Consiliul Judeţean Cluj a semnat acordurile cadru privind execuţia lucrărilor de întreţinere, pe timp de vară, a drumurilor judeţene din zona Huedin - Lot 1 şi zona Turda - Lot 3. Ofertantul declarat câştigător, pentru ambele loturi, este Antrepriza de Reparaţii şi Lucrări ARL Cluj SA, cu o valoare financiară de 73,8 mil. lei pentru reabilitarea drumurilor judeţene din zona Huedin, respectiv de 71,5 mil. lei pentru cele din zona Turda-Câmpia Turzii, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Judeţean Cluj.

Executantul lucrărilor, compania Antrepriza de Reparaţii şi Lucrări (ARL) Cluj SA, cu sediul central în localitatea Cluj-Napoca, face parte începând cu anul 2007 din grupului Strabag SE Austria. Activitatea principală a companiei constă în execuţia lucrărilor de construcţii de drumuri, autostrăzi şi platforme industriale. Activitatea secundară constă în producţia şi vânzarea materialelor de construcţii de drumuri. Compania Antrepriza de Reparaţii şi Lucrări Cluj SA a avut anul trecut o cifră de afaceri de 287 mil. lei, un profit net de 27,6 mil. lei şi un număr mediu de 272 de angajaţI, potrivit informaţiilor de la Ministerul Finanţelor.

Căi ferate

Companiile austriece Strabag și Porr sunt sau/și au fost implicate în mai multe proiecte feroviare în România, scrie clubferoviar.ro.

Anul trecut, CFR SA a recepționat lucrările de modernizare pe secţiunea Vințu de Jos-Simeria, pentru care contractul fusese semnat în decembrie 2013, cu o valoare de 1.350.523773,99 lei, fără TVA. Lucrările au fost făcute de asocierea Swietelsky Baugesellschaft m.b.H. – Strabag AG – Alstom Transport S.A. – Arcada Company S.A. – Euroconstruct Trading 98 S.R.L. – Transferoviar Grup S.A.

De asemenea, Strabag a încercat din răsputeri, tot alături de Swietelsky, reunite în asocierea Brasig, să obțină contractul pentru modernizarea tronsonului feroviar Brașov-Sighișoara. După patru ani de procese, Brasig nu a reușit să-i convingă pe judecători, având și un preț ofertat mai mare cu 40 de milioane de euro decât asocierea Railworks (formată din Aktor, Alstom, Arcada Company și Euroconstruct Trading ’98), căreia i-a fost atribuit în cele din urmă contractul.

Portofoliul Porr în România: Câmpina-Predeal, Mogoșoaia-Balotești și podul de la Grădiștea

Și Porr, prin subsidiara sa Porr Construct, a derulat și are în derulare proiecte feroviare în România.

Primul mare proiect a început în 2007, pentru modernizarea tronsonului feroviar Câmpina-Predeal, cu fonduri europene. Lucrarea trebuia terminată în octombrie 2010, numai că recepția finală a întârziat cu mai bine de un an. „Din nefericire, aceasta este un exemplu de ”aşa nu” în ceea ce priveşte proiectele feroviare. E o combinaţie de cinci consorţii, fără manageri de proiect, ceea ce a dus la o bulibăşeală pe şantier. Lucrarea trebuia terminată în octombrie 2010 şi de aceea Porr va primi penalităţi de 24 de milioane de euro”, spunea în vara lui 2011 ministrul Transporturilor de la acea vreme, Anca Boagiu. Modernizarea tronsonului feroviar Câmpina-Predeal, în lungime de 48 km, a costat 312 milioane de euro, din care 75% au fost fonduri preaderare ISPA şi 25% de la bugetul de stat.

Un alt proiect important a fost dublarea liniei de cale ferată Mogoșoaia-Balotești de la Magistrala 700, complementar celui de construcție a racordului feroviar spre Aeroportul Henri Coandă. Începută în 2019, lucrarea, în valoare de 50,5 milioane de lei, finanțată integral de la bugetul de stat, a fost recepționată recent, inclusiv noua stație PO Otopeni Nord.

Acum, Porr Construct este antreprenor general la o altă lucrare majoră, și anume reluarea circulației pe linia 902 București-Giurgiu, prin reconstrucția a patru poduri, dintre care cel mai mare este cel de la Grădiștea. Contractul a fost semnat pe 4 decembrie 2020, iar proiectul de investiții are o valoare totală, inclusiv TVA, de 655.187.000 lei, din care lucrările propriu-zise de construcții–montaj reprezintă 560.513.000 lei.

Cum au reuși austriecii să aibă atât de multe afaceri în România?

În topul celor mai cunoscute companii cu capital austriac care activează în România se află, alături de OMV Petrom și companii specializate în construcția de drumuri și autostrăzi (Porr și Strabag), din industria bancară și de asigurări (subsidiara Raiffeisen și Uniqa Asigurări), industria auto (Automobile Bavaria, două companii Porsche și subsidiara BMW), dar și industria farma (Farmexim și Help Net), scrie DC News.

Din punct de vedere al câștigurilor realizate, cele mai importante sunt companiile care activează în sectorul energic: OMV Petrom cu un profit net de 2,7 miliarde de lei în 2021 (la o cifră de afaceri de 23,6 miliarde de lei), MET România Energy cu un profit net de aproape 97 de milioane de lei și Linde Gaz România, din Timiș, cu un profit net de 236,6 milioane de lei la o cifră de afaceri de doar trei ori mai mare: 767,4 milioane de lei.

De ce fac austriecii atâta profit în țara noastră?

Răspunsul ni l-a dat tot economistul Adrian Negrescu: ”Austriecii sunt printre cei mai feroce investitori în România pentru că au știut să se folosească de slăbiciunile investitorilor, să cumpere ieftin business-uri, resurse, piețe de desfacere într- economie care din păcate politicienii nu au reușit să protejeze capitalul autohton”.

Dotare obligatorie pentru o categorie de operatori economici. Riscă amenzi de până la 10.000 de lei sau suspendarea activității în caz contrar

Operatorii economici care nu vor respecta obligaţia de a asigura dotarea automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF), în vederea transmiterii datelor fiscale către...

Planuri mari pentru Portul Constanța. Sorin Grindeanu: ”Ne dorim extinderea cooperării cu partenerii din Emiratele Arabe Unite”

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, afirmă vineri că mesajul pe care l-a avut în cadrul întrevederii, de la Abu Dhabi, cu cei din conducerea companiei DP World (Dubai Ports) este că ne...