Detaliul pentru care judecătorii l-au pus în libertate pe Bogdan Olteanu. 5 septembrie - Ziua „Z” pentru politicianul plătit de Sorin Ovidiu Vîntu

Bogdan Olteanu este liber, deoarece procurorii n-au adus suficiente argumente pentru menținerea lui în stare de detenție, ci s-au referit doar la fondul cererii de revizuire formulate de fostul viceguvernator BNR pe tema prescripției. Curtea de Apel București a dat publicității motivarea deciziei prin care au respins contestația DNA și l-a pus în libertate pe Bogdan Olteanu.

Fost viceguvernator și fost șef al Camerei Deputaților, Olteanu va fi prezent în stare de libertate, pe 5 septembrie 2022, pentru rejudecarea pe fond a procesului în care a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru că a primit 1 milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei Dunării.

Miza procesului este constatarea prescripției faptelor, iar dacă Bogdan Olteanu nu reușește să îi convingă pe judecători, atunci se va reîntoarce în pușcărie.

Iată cum motivează Curtea de Apel București decizia de eliberare a lui Bogdan Olteanu:

„Curtea constată faptul că majoritatea motivelor de contestaţie ale Ministerului Public vizează modul de interpretare al considerentelor unor decizii ale Curţii Constituţionale precum şi modul de interpretare al unor norme de drept penal material, precum caracterul juridic al normelor de drept care reglementează instituţia prescriţiei răspunderii penale sau cea a întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale.

Însă, Curtea consideră că nu este posibilă analizarea acestpr argumente în prezentul cadru procesual, având în vedere că aceste argumente ţin exclusiv de analiza pe fond a cererii de revizuire, neavând nici o relevanţă asupra temeinicie măsurii suspendării executării pedepsei odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire. Astfel, având în vedere existenţa unor premise de revizuire integrală a hotărârii de condamnare, posibilele soluţii ce s-ar putea dispune ca urmare a rejudecării cauzei, precum şi măsurile de control dispuse de către prima instanţă faţă de revizuent, Curtea consideră că măsura suspendării executării pedepsei a fost dispusă în mod corect de către prima instanţă”, se arată în dispozitivul motivării Curții de Apel București (CAB).

DNA a contestat la CAB decizia Tribunalului București din data de 8 iulie 2022 prin care un judecător a admis în principiu cererea de revizuire formulată de Bogdan Olteanu împotriva deciziei de condamnare la 5 ani de închisoare pentru trafic de influență. Prin aceeași decizie, magistratul i-a suspendat executarea pedepsei până la tranșarea problemei pe fond.

Împotriva acestei decizii DNA a formulat contestație, respinsă de Curtea de Apel București pe data de 18 august.

DNA: Eliberarea lui Bogdan Olteanu, prematură și inoportună

Motivele contestației apar în motivarea instanței de control judiciar, din care redăm extrasele relevante:

• „Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că înţelege să conteste hotărârea instanţei de fond, apreciind că această cerere, în urma căreia s-a dispus suspendarea executării pedepsei este prematură şi respectiv, inoportună la acest moment procesual.
• În acest sens, apreciază că aspectele invocate de către revizuent în cuprinsul cererii de revizuire şi însuşite de către instanţă sunt nefondate, solicitând înlăturarea acestora, învederând că regula legii penale mai favorabile este în sensul că aceasta se aplică prescripţiei, nu şi actelor întreruptive de prescripţie, precizând că, într-adevăr, în timp ce prescripţia este o instituţie de drept substanţial, întreruperea prescripţiei este instituţie de drept procesuală şi de aceea, actele întreruptive de prescripţie trebuie luate întotdeauna în considerare numai în raport cu legea sub imperiul căreia s-a produs. (…)
• Coordonatele de aplicare temporală a efectelor deciziilor Curţii Constituţionale, astfel cum rezultă din cele menţionate, prevederile art. 155 alin. 1 din Codul penal declarate neconstituţionale, au o natură juridică dublă, de normă de drept substanţial şi de normă de drept procesual, în speţă întreruperea prescripţiei răspunderii penale. Or, actul procedural care întrerupe termenul de prescripţie generală a răspunderii penale, fiind prevăzut de o normă procesuală penală, nu poate intra sub incidenţa principiului specific dreptului substanţial, constând în efectul retroactiv al legii penale mai favorabile. (…)
• Aşadar, apreciind că sub aspect teoretic, aceste norme referitoare la instituţia prescripţiei răspunderii penale sunt împărtăşite de un procent ridicat al practicienilor, ceea ce a dus şi la sesizarea de către instanţele de judecată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei decizii cu privire la chestiune de drept generată de cele două decizii ale Curţii Constituţionale, consideră că la aceste moment procesual, suspendarea executării pedepsei în contextul acestei incertitudini, este prematură şi inoportună, motiv pentru care solicită ca în temeiul art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, să se dispună admiterea contestaţiei şi desfiinţarea încheierii atacate sub aspectul dispoziţiei referitoare la suspendare a executării pedepsei”.

Fostul șef al Camerei Deputaților, un „pionier” al prescripției

Bogdan Olteanu stătea la pușcărie din 29 octombrie 2020, după ce a fost condamnat pentru că a primit 1 milion de euro de la SOV pentru a-l „unge” ca guvernator al Deltei Dunării pe Liviu Mihaiu.

Amintim că scopul întregii „afaceri” era, pentru SOV, să își îndeplinească visul de a crea „benzinării plutitoare” pe Dunăre, un fel de barje din care ambarcațiunile ar fi putut alimenta din mers.

Urmare a deciziei CCR din data de 26 mai privind întreruperea prescripției, Bogdan Olteanu a cerut revizuirea.

Fostul viceguvernator BNR a arătat încă de la fond că în cazul faptei reținute în sarcina lui, respectiv traficul de influență, s-a împlinit termenul de prescripție.

Acum, Olteanu spune că el a fost printre primii care a sesizat CCR, în 2018, cu neconstituționalitatea art. 155, cel despre care instanța l-a declarat neconstituțional, iar legiuitorul nu l-a reparat până pe 26 mai 2022, când a venit a doua decizie.

România nu a avut legislație care să întrerupă cursul prescripției între data de 26 aprilie 2018 când CCR a pronunțat prima decizie de neconstituționalitate a prevederilor art 155 și 26 mai 2022, când a constatat că Legiuitorul nu a făcut nimic pentru a pune în acord normele de drept cu decizia instanței de control constituțional, se arată în motivarea deciziei CCR.

Astfel, condamnarea definitivă a lui Bogdan Olteanu a survenit în baza unei norme constatată ulterior ca fiind neconstituțională, de care instanța de apel, la momentul pronunțării, nu a avut cunoștință.

Până la soluționarea pe fond a cererii de revizuire, avocatul lui Bogdan Olteanu a formulat și o cerere de suspendare a executării pedepsei.

Pe 24 decembrie 2019, Tribunalul București l-a condamnat pe fostul viceguvernator al BNR la 7 ani pentru trafic de influență, pedeapsă scăzută la 5 ani de Curtea de Apel București în data de 29 octombrie 2020.

Sorin Ovidiu Vîntu a dezvăluit din închisoare motivul pentru care, în 2008, a dat dispoziție prin intermediar ca 2 milioane de euro să ajungă la Bogdan Olteanu pentru numirea lui Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei Dunării. Suma de 1 milion de dolari s-a pierdut pe drum, iar ancheta DNA nu a stabilit nici până acum unde au ajuns banii.

Bărbat prins când primea mită 20.000 de euro de la ruda unei persoane trimise în judecată. Ce a promis în schimbul banilor

Un bărbat a fost reţinut pentru trafic de influenţă după ce a fost prins când primea 20.000 de euro de la o rudă a unei persoane trimise în judecată, în schimbul promisiunii că poate...

Preşedintele CJ Călăraşi, audiat la sediul DNA Constanţa. Mai multe instituții din oraș au fost ținta perchezițiilor cu o lună în urmă

Preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Vasile Iliuţă, este audiat, vineri, la sediul DNA Constanţa, în legătură cu percheziţiile care au avut loc în urmă cu o lună la sediile...