Interlopul Bercea Mondial scapă de o evaziune de 1 milion de euro pentru că un judecător n-a vrut să-l judece. Instanța superioară: „Magistratul a apreciat greșit”

Bercea Mondial și clanul lui de interlopi din Olt au scăpat prin prescripție de un „tun” de 1 milion de euro, după ce procurorilor DIICOT Craiova le-a luat 9 ani să-i trimită pe toți în judecată pentru evaziune fiscală și spălare de bani, iar atunci când însfârșit au ajuns în fața Tribunalului judecătorul a dispus de două ori restituirea cauzei la parchet pe motiv că acuzațiile nu sunt suficient de clare.

Văzând că magistratul nu e convins de ansamblul probator, pe parcursul judecății au început și interlopii lui Bercea Mondial să susțină că ei nu înțeleg de ce au fost trimiși în judecată.

Avocații au căutat în jurisprudența europeană și au găsit o hotărâre a CJUE din 21 octombrie 2021 potrivit căreia normele europene „trebuie interpretate în sensul că se opun unei legislații naționale care nu prevede o cale procedurală ce permite să se remedieze după ședința preliminară într‑o cauză penală neclaritățile și lacunele din conținutul rechizitoriului care aduc atingere dreptului persoanei acuzate de a i se comunica informații detaliate cu privire la acuzare”.

Bercea Mondial, interlopul „încuscrit” cu politicienii PDL

Atât de mult au durat discuțiile cu privire la acest aspect, încât judecătorul Cătălin Nicolae Chircuşi de la Tribunalul Olt a constatat intervenția prescripţiei și a dispus încetarea procesului penal cu privire la interlopul Sandu Anghel, zis „Bercea Modial” și a altor 17 inculpați dintr-un dosar al DIICOT pe care oricum se „codea” să-l judece încă din faza de cameră preliminară.

Este vorba despre un dosar în care Bercea Mondial era deferit justiției alături de Marin Chitea, om de afaceri și fost politician PDL Olt, naș al unui nepot al lui Sandu Anghel. Marian Chitea a fost director la Hidroserv Olt, director la Servicul de Integrare Europeană al CJ Olt și subprefect.

Reamintim că relațiile de rudenie ale lui Bercea Mondial s-au întins până la fratele fostului președinte Traian Băsescu, Mircea, care este de asemenea unul dintre nașii interlopului „Mondial”.

Faptele au avut loc în perioada 14.05.2007- 31.01.2011, când oamenii lui Bercea Mondial au desfășurat tranzacții fictve cu 20 de autoturisme de lux prin firmele lor și ale afaceristului Marian Chitea, în scopul diminuării obligațiilor de plată la bugetul de stat, prejudiciul total ridicându-se la peste 1 milion de euro.

• „Deşi autoturismele au fost înregistrate în contabilitatea SC Topcad Construct SRL Slatina ca mijloace fixe, acestea prin intermediul inculpatului Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, au fost înstrãinate cãtre membrii familiei acestuia sau alte persoane gãsite tot de cãtre acesta, fãrã a mai fi achitate.
• Prin manopere similare, inculpaţii Marian Dumitru Chitea şi George Sergiu Dănişor, în calitate de administratori, şi în numele SC Topcad Construct SRL Slatina, au achiziţionat de la membrii familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, bunuri mobile şi imobile la preţuri supraevaluate”, rețineau procurorii DIICOT.

Ancheta penală și cercetarea judecătorească au bătut pasul pe loc

Deși ancheta penală a debutat în 2011, odată cu înregstrarea dosarului 136D/P/2011, rechizitorul a fost finalizat abia în 2020.

Ziare.com a refăcut parcursul dosarului lui Bercea Mondial în instanță:

23.12.2020 – rechizitoriul 136D/P/2011 este trimis în instanță la 9 ani de la începutul anchetei penale.

20.04.2021 – la Tribunalul Olt restituie dosarul la procuror pentru remedierea rechizitoriului sun aspectul stabilirii obiectului şi a limitelor judecăţii.

03.08.2021 – judecătorul de cameră preliminară restituie pentru a doua oară rechizitoriul 136D/P/2011 la DIICOT

07.10.2021 – Curtea de Apel Craiova admite contestația procurorilor DIICOT Craiova și desființează închieierea prin care Tribunalul Olt a restituit dosarul la procuror. Dispune începerea judecății.

01.11.2021 – judecătorul Cătălin Nicolae Chircuşi se abține de la judecarea cauzei dar colegii de la Tribunalul Olt îi resping cererea

19.04.2023 – judecătorul Cătălin Nicolae Chircuşi constată intervenția prescripţiei.

Judecătorii de la Curtea de Apel Craiova l-au criticat pe judecătorul Cătălin Nicolae Chircuşi de la Tribunalul Olt pentru soluția de restituire a dosarului la DIICOT pe motiv că acuzațiile sunt neclare.

Motivare: „Judecătorul de cameră preliminară a apreciat greșit”

Iată ce au reținut magistrații de la Curtea de Apel Craiova cu privire la soluția judecătorului de la Tribunalul Olt:

• „Contrar argumentelor primei instanţe, curtea de apel constată că rechizitoriul, astfel remediat prin referatul înaintat de procuror, cuprinde o descriere completă şi clară a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat pentru fiecare dintre inculpaţii trimişi în judecată, s-a precizat pentru fiecare dintre aceştia într-o manieră clară şi explicită intervalul de timp şi modalitatea de comitere a faptelor, au fost indicate repere de timp rezonabile pentru fiecare activitate de constituire, aderare la grupul infracţional organizat, rolul avut de fiecare dintre inculpaţi în cadrul grupării infracţionale şi scopul pentru care grupul a fost constituit, cu precizarea modalităţilor de comitere ale infracţiunilor scop şi referiri la probele care indică participarea şi rolul fiecărui inculpat în cadrul grupării. Au fost arătaţi liderii grupării infracţionale, dar şi persoanele care au aderat la grupul infracţional organizat cu precizarea unor repere de timp rezonabile pentru fiecare activitate infracţională.
• În ceea ce priveşte infracţiunile de spălare a banilor, contrar celor reţinute de judecătorul de cameră preliminară al primei instanţe care a susţinut că aceste acuzaţii ar fi lipsite de claritate, Curtea constată că faptele sunt expuse într-o maniera suficient de clară, cu referire la sumele de bani ce fac obiectul infracţiunilor şi la circumstanţele faptice care au format convingerea procurorului că sumele de bani ar fi avut o origine ilicită, respectiv că faptele au fost săvârşite, cu precizarea fiecărui act juridic în parte care în opinia procurorului avea scopul de a disimula adevărata provenienţă a banilor folosiţi la achiziţia unor bunuri şi a ascunderii proprietăţii reale asupra lor.
• Toate modalităţile în care procurorul prezintă că faptele au fost săvârşite au fost descrise într-o manieră suficient de clară, cu referiri la probe (înscrisuri, depoziţii de martori, expertiză contabilă), judecătorul de cameră preliminară făcând în realitate referiri la temeinicia acuzaţiilor şi la susţinerea probatorie a acestora, aspecte care exced camerei preliminare întrucât numai legalitatea probelor nu şi temeinicia acestora se verifică în cameră preliminară.
• Astfel, în mod greşit judecătorul de cameră preliminară de la prima instanţă a dispus restituirea cauzei la parchet în temeiul art 346 alin 3 lit a Cpp, apreciind greşit că neregularităţile indicate nu ar fi fost remediate, criticile formulate de parchet sub acest aspect în contestaţia formulată fiind pentru acest motiv întemeiate.
• Suficienţa probelor în acuzare, analiza elementelor constitutive ale infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii, existenţa faptelor ce li se impută, necesitatea tragerii la răspundere penală în ipoteza în care sunt întrunite condiţiile anterior menţionate, sunt aspecte în funcţie de care se pronunță o soluţie pe fondul cauzei, iar nu în faza verificării condiţiilor prevăzute de art. 342 C.p.p.
• Aceasta deoarece competenţele judecătorului de cameră preliminară se limitează, potrivit art. 54 C.pr.pen., la verificarea legalităţii trimiterii în judecată dispuse de procuror, a administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală, iar verificarea legalității sesizării instanței presupune ca judecătorul de cameră preliminară să verifice dacă rechizitoriul a fost întocmit de un procuror din cadrul parchetului competent, dacă actul de sesizare cuprinde mențiunile prevăzute de art. 328 C.p.p., dacă sunt descrise toate faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, dacă procurorul a dispus cu privire la toate faptele și cu privire la toți inculpații menționați și dacă rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei”, se arată în motivarea Curții de Apel Craiova din data de 07.10.2021.

Bercea Mondial, beneficiar al unei hotărâri cu dedicație pentru mii de infractori

Pe data de 10.04.2023, Tribunalul Olt a dispus încetarea procesului penal față de Bercea Mondial și față de ceilalți 17 inculpați din dosar, urmare a împlinirii termenului general de prescripție prevăzut de art. 154 din Codul de procedură penală.

Instanța de fond a aplicat Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a Românie, prin care judecătorii constataseră în 2018 că prevederile articolului 155 Cpp care reglementa prescripția specială sunt neconstituționale, iar în 2022 că Parlamentul nu a pus în acord legislația penală cu exigențele de constituționalitate.

CCR a statuat, astfel, că în perioada 2018-2022 România nu a avut legislație pe tema întreruperii cursului prescripţiei, fapt care a dus ca din data de 26 mai 2022 până în prezent 3.939 să fie închise ca urmare a stingerii răspunderii penale.

„Marea prescripție” nu este neapărat opera Curții Constituționale, ci a Înaltei Curți, care a interpretat decizia instanței de control constituțional în așa fel încât efectele acesteia se aplică retroactiv, nu doar pe viitor așa cum prevăd normele de drept.

Un complet condus de judecătorul Daniel Grădinaru – actualul șef al CSM – a fost cel care făcut posibilă interpretarea deciziei privind prescripția ca lege mai favorabilă, în ciuda faptului că hotărârile CCR nu sunt legi, au explicat pentru Ziare.com surse din magistratură.

„Deciziilor Curții Constituționale nu le era aplicabil principiul legii penale mai favorabile, de vreme ce aceste decizii nu reprezintă o lege în sensul art. 5 din Codul penal. Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi 358/2022 nu se puteau aplica retroactiv, ca lege penală mai favorabilă și pentru faptul ca dispoziţiile imperative ale art. 147 alin. 4 din Constituţia României consacră faptul că ele sunt aplicabile doar pentru viitor. De altfel, chiar jurisprudența consecventă a Curții Constituționale consacră ideea că această entitate nu este legiuitor pozitiv, nu creează norme, legi penale. Legea penală reprezintă rezultatul procesului deliberativ și expresia voinței legiuitorului primar (Parlamentul) sau a celui delegat (Guvernul), fiind o opțiune a acestora raportat la circumstanțele sociale și necesitățile legate de asigurarea apărării valorilor sociale care prezintă importanță la un moment dat într-o societate democratică”, potrivit surselor citate, a căror argumentație pe larg poate fi citită aici.

Mai mulți cetățeni maghiari, acuzați că au fentat statul român. Prejudiciul se ridică la aproape 1 milion de euro

Poliţiştii din Bihor de la Investigarea Criminalităţii Economice cercetează cinci cetăţeni din Ungaria, care au înfiinţat şi condus firme pe teritoriul României. Ei sunt suspectaţi...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...