Fugarul Beny Steinmetz cere revizuirea condamnării din Dosarul „Ferma Băneasa”. Ce argumente invocă israelianul care pusese ochii pe „averea” prințului Paul

Israelianul Benyamin Steimetz – unul dintre cei 4 inculpați care acum se sustrag executării pedepselor din Dosarul „Ferma Băneasa” – cere revizuirea deciziei de condamnare pe motiv că decizia Înaltei Curți s-ar bate cap în cap cu alte două hotărâri civile, pronunțate de instanțele ierarhic inferioare din Brașov.

Pe scurt, israelianul se plânge că în acest moment ar exista mai multe decizii cu putere de lucru judecat: unele civile, pronunțate de judecătorii, care au consfințit dreptul așa-zisului print Paul Al României de a revendica Pădurea Snagov și terenurile fostei Ferme Regale Băneasa și una a Înaltei Curți care desființează acest drept.

Benyamin Steinmetz a fost condamnat în decembrie 2020 la 5 ani de pușcărie în Dosarul „Ferma Băneasa”, iar de atunci e de negăsit.

De asemenea, așa-zisul prinț Paul Philippe Al României (3 ani și 4 luni cu executare) a luat drumul exilului, Tal Silberstein (5 ani cu executare) a fugit și el, iar Nela Ignatenko (5 ani cu executare), soția magicianului Albert Ignatenko, s-a „evaporat”.

Revizuirea lui Beny Steinmetz se judecă marți la ICCJ

Curtea de Apel Brașov a respins ca inadmisibilă cererea lui Benyamin Steinmetz, iar ultimul cuvânt îl va avea Înalta Curte, marți, 14 iunie.

Ziare.com prezintă extrase din motivarea instanței de fond, unde apar pe larg argumentele invocate de Benyamin Steinmetz.

„În motivarea cererii formulate, revizuentul a susţinut în esenţă că hotărârile judecătoreşti distincte enumerate mai sus califică substanţial diferit exact aceleaşi aspecte de fapt şi de drept de o însemnătate esenţială şi decisivă, cu consecinţa plasării în antiteză a aceloraşi acţiuni atât în sfera licită a dreptului civil, cât şi în sfera ilicită a normelor penale. S-a argumentat că atâta vreme cât mai multe hotărâri judecătoreşti definitive statuează cu autoritate de lucru judecat în materia revendicărilor imobiliare existenţa certă a unor calităţi şi drepturi care, împreună, exclud orice posibilă interpretare în sfera ilicitului penal, o altă hotărâre judecătorească subminează la polul opus şi într-un registru de interpretări particulare nevalidate de procedurile penale sau civile, însăşi această existenţă certă, cu consecinţa condamnării revizuentului la pedeapsa închisorii”, se arată în documentul citat.

Israelianul se arată nedumerit că judecătorii din penal l-au condamnat, când cei din civil au confirmat că auto-intitulatul print Paul Al României are dreptul să revendice terenurile Fermei Băneasa.

Israelianul, nedumerit de ce l-au condamnat judecătorii

„Contrar hotărârii penale, hotărârile pronunţate anterior de instanţele civile în privinţa subiectului legat de Pădurea Snagov şi în privinţa fostei Ferme Regale Băneasa au statuat definitiv şi irevocabil că domnul Paul Philippe al României era îndreptăţit să revendice şi să dobândească respectivele imobile. Practic, în acest moment se află în putere de lucru judecată atât hotărâri judecătoreşti care atestă dreptul domnului Paul Philippe al României de a obţine revendicarea, cât şi o hotărâre care neagă dreptul acestuia, niciuna dintre acestea nefiind desfiinţată prin vreo cale de atac prevăzută de lege”, se arată actele de la dosar.

Benny Steinmetz a fost invocat unul dintre cazurile de revizuire prevăzute de lege – faptul că hotărârile penale şi civile indicate mai sus nu se pot concilia.

„De asemenea, s-a învederat că faptele şi mijloacele de probă în baza cărora a fost formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv, iar faptele şi mijloacele de probă în baza cărora a fost formulată cererea conduc în mod evident, la stabilirea existenţei unor temeiuri legale ce permit revizuirea. A arătat revizuentul în continuare că nu împărtăşeşte opinia exprimată în literatura de specialitate potrivit căreia prevederile Codului de procedură penală ar deschide calea revizuirii numai cu privire la hotărârile penale definitive”, potrivit documentului din instanță.

Decizia Înaltei Curți, văzută ca o „eroare judiciară”

Avocații lui Benny Steimentz au arătat că atât timp cât o hotărâre penală reţine împrejurări de fapt aflate într-o vădită contradicţie cu împrejurări de fapt reţinute de hotărâri civile, este absolut evident că în cel puţin una dintre situaţii nu s-a atins dezideratul aflării adevărului, ceea ce justifică înfrângerea principiului autorităţii de lucru judecat.

„În susţinerea acestei argumentaţii, s-a arătat că atât practica judiciară, cât şi literatura de specialitate acceptă faptul că sunt supuse revizuirii pe acest temei două hotărâri penale prin care aceeaşi persoană a fost trasă la răspundere penală pentru fapte comise în acelaşi interval de timp în două localităţi diferite, aflate la mare distanţă una de alta, plecându-se de la premisa că eroarea judiciară este evidentă cel puţi în unul dintre cazuri. Făcând o analogie cu această situaţie, revizuentul arată că în ipoteza în care aceeaşi persoană este condamnată pentru comiterea unei infracţiuni, iar printr-o hotărâre civilă este obligată la plata unor despăgubiri în baza răspunderii civile delictuale pentru o faptă comisă în acelaşi interval de timp într-o altă localitate, aflată la mare distanţă, nu poate exista nicio justificare rezonabilă pentru care hotărârea penală şi cea civilă să nu fie supuse aceluiaşi caz de revizuire. Eroarea judiciară este la fel de evidentă precum în cazul anterior”, se mai arată în documentul citat.

Motivarea instanței: De ce nu are dreptate Beny Steinmetz

Instanța i-a respins lui Benyamin Steinmetz cererea de revizuire pentru următoarele argumente:

• „Aşa cum s-a arătat în mod constant în jurisprudenţă şi în doctrină, revizuirea constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de instanţele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare care permite instanţei penale să revină asupra propriei sale hotărâri şi, în acelaşi timp, caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate şi înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale”.
• „Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, descoperite după judecată şi care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară”.
• „Instanţa apreciază că prezenta cerere de revizuire formulată de către revizuentul (n.r. – Benny Steinmetz) este inadmisibilă, având în vedere că această cale extraordinară de atac nu poate fi exercitată decât împotriva unor hotărâri penale şi civile, aşa cum sugerează revizuentul, care a invocat caracterul inconciliabil al unor hotărâri civile pronunţate de instanţa civile şi a unei hotărâri penale, pronunţate de o instanţă penală”.
• „Având în vedere că revizuentul a declarat calea de atac împotriva unor hotărâri nesusceptibile de reformare, instanţa reţine inadmisibilitatea căii de atac, sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual. O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii”.
• „Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordine de drept”.

Cine a mers la pușcărie și cine nu în Dosarul „Ferma Băneasa”

Pe data de 17 decembrie 2020, în Dosarul Ferma Băneasa au mai fost condamnați de Înalta Curte următorii inculpați, dar nu toți au ajuns la pușcărie:

• Remus Truică – 7 ani cu executare
• Paul Al României – 3 ani șu 4 luni cu executare (fugit din țară)
• Tal Silberstein – 5 ani cu executare (fugit din țară)
• Benyamin Steinmetz – 5 anu cu executare (fugit din țară)
• Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela - 5 ani (fugită din țară)
• Mușat Apostol – 4 ani cu executare (eliberat pe caz de boală)
• Robert Roşu (avocat) - 5 ani (eliberat în urma anulării pedepsei)

Acuzaţiile vizau infracţiuni comise în perioada 2006 - 2013 în diferite forme de participare, în interesul obţinerii unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de prinţul Paul.

Conform DNA, Paul Philippe Al României a cumpărat influenţa pe care Truică o avea asupra diferiţilor funcţionari de la instituţiile publice care deţineau cele două proprietăţi.

Pe de altă parte, Truică a prezentat „afacerea” unor persoane potente din punct de vedere financiar, cu care s-a asociat, pentru a se implica în demersurile infracţionale, singura cale în obţinerea bunurilor imobile pe care Paul Philippe Al României le revendica în mod nelegal.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...