Sfarsitul prezidentialismului romanesc (Opinii)

Colaborator:Petru Tomegea
Luni, 28 Ianuarie 2013, ora 23:194127 citiri
Sfarsitul prezidentialismului romanesc (Opinii)

Odata scapat de chinurile referendumului, dl presedinte a stat rezervat cateva luni, probabil ca sa calculeze dincotro bate vantul, iar dupa parlamentarele din 9 decembrie a inceput sa faca tot mai multe concesii: in schimbul unui asa numit pact de stabilitate si de coabitare, l-a numit pe Victor Ponta, actual copresedinte al USL, prim ministru, desi nu-l putea "inghiti", iar acum imparte caftanele din Justitie dupa principiul "unul mie, unul tie...", adica numiti voi seful DNA caci eu il voi alege pe procurorul general, acelasi si de neinlocuit Daniel Morar.

Propunerea aceasta, aparuta informal nitam-nisam in spatiul public, nu are suport legitim intrucat in Constitutie si in legile in vigoare scrie altceva, dar reprezinta o cheie in care trebuie interpretate faptele si atitudinile dlui Basescu pana la sfarsitul mandatului in 2014.

Cine cedeaza?

Pentru prima data in cei peste 8 ani de prezidentialism, Domnia Sa e dispus sa imparta Puterea sau sa cedeze parte din prerogativele acesteia, unele constitutional-cutumiare, altele insusite prin eforturi proprii sau cu ajutorul CCR care i-a atribuit calitatea de "sef al statului". Impartirea Puterii nu se intampla doar la noi, ci si in alte republici (semi)prezidentiale, iar istoria romaneasca o mentioneaza adesea.

Pentru ca presa i-a reprosat in repetate randuri jocul politic la cacealma, oferta dumnealui trebuie privita cu circumspectie: cedeaza acum in privinta numirilor la varful Ministerului Public deoarece are in mana unul sau mai multe atuuri care il vor ajuta ulterior sa recupereze terenul pierdut.

Perioada de varf

Care a fost varful prezidentialismului romanesc? Evident, perioada prim ministeriatului lui Emil Boc, atunci cand multe sedintele de guvern il aveau la pupitru, ministrii nu-i ieseau din cuvant, iar consilierii de la Cotroceni controlau totul, inclusiv activitatea Legislativului, o multime de legi trecand in forma data in laboratoarele de la Cotroceni prin angajarea raspunderii guvernamentale.

Varful-varfului l-a constituit iesirea la tribuna presedintiei din 6 mai 2010 pentru a anunta amputarea salariilor cu 25%, a pensiilor si a ajutoarelor sociale cu 15%, iar unii cetateni au marturisit in soapta ca i-ar fi observat un anume zambet de satisfactie in coltul gurii.

Ei bine, zambetul acela a insemnat pe de o parte momentul sau de maxima glorie, dar pe de alta, inceputul sfarsitului, momentul din care a inceput sa o piarda si care continua si azi. "Sic transit gloria mundi!"

Cum se pierde Puterea?

Cum vine asa se duce, insa istoricilor, fenomenul de diminuare a puterii le va starni curiozitatea, de aceea etapele sale vor fi analizate cu deosebita pasiune: intr-o prima faza, panta diminuarii credibilitatii sale s-a accentuat, iar exercitiile mediilor favorabile de a redresa situatia mai mult au stricat decat au reparat.

Nici astazi nu realizeaza greselile copilaresti de PR: articolele din presa, sustinatorii din platourile Tv nu si-au dat si nu-si dau seama ca pierderea credibilitatii li se datoreaza in mare parte, motivele putand fi explicate de oricare sociolog sau psiholog.

In plus, fiind perceput de populatie ca lider fie si informal al PDL, formatiunea sa politica a avut cel mai mult de suferit: a scazut in optiuni electorale de la 34% in 2008, la 16% in 2012, iar disiparea propriilor bazine electorale inca nu s-a oprit. Incercarea de a iesi din zona periculoasa a sondajelor prin schimbarea siglei, a culorii si prin constituirea Aliantei Romania Dreapta au accentuat degringolada.

Sprijinul politic...

Ramas fara sprijin parlamentar din partea propriei formatiuni, presedintele a incercat sa se descurce singur, iar unica strategie folosita in zilele referendumului a fost sa iasa zilnic in mass-media, la ore fixe, iar spusele sale sa fie raspandite si intarite de jurnalistii credinciosi si televiziunile ramase fidele. I-au venit in ajutor cativa inalti demnitari ai UE si cateva institutii de presa internationale ca FAZ, Deutsche Welle, The Economist, Nature...

O parte a presei considera ca si-ar mai exercita Puterea si prin serviciile secrete si varfurile Justitiei, poate asa explicandu-se actuala poticnire a numirilor de procurori sefi. Insa, daca refuzul de a-i accepta pe Tiberiu Nitu si Ioan Irimie a intrat in cutumele legii, un nou refuz i-ar putea zadarnici si mai mult incercarea de recuperare a credibilitatii. Perioada urmatoare va fi hotaratoare.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News