Mahalaua a ramas inepta, iar Basescu mut (Opinii)

Duminica, 13 Ianuarie 2013, ora 23:408016 citiri
Mahalaua a ramas inepta, iar Basescu mut (Opinii)
Foto: Arhiva Ziare.com

Se implineste in aceste zile un an de la protestele din ianuarie 2012. Aceasta este poate singura fraza care poate fi rostita fara teama ca in secunda urmatoare cineva sa ridice doua degete si sa spuna ca nu este de acord cu ideea exprimata.

Dincolo de ea incepe poate cel mai controversat moment al ultimilor ani. Atat pentru interpretarea mesajului principal, care a fost transmis din strada - a fost doar unul sau mai multe? - cat si din perspectiva efectelor pe care le-au avut actiunile protestatarilor.

Se spune foarte des, de exemplu, ca protestele de la inceputul anului trecut au schimbat destinul politic, au grabit caderea regimului lui Traian Basescu, anihiland tupeul presedintelui si al PDL, si au adus USL la putere cu un procent mult mai mare decat l-ar fi avut daca romanii nu ar fi iesit in strada, in Bucuresti si in majoritatea marilor orase ale tarii.

Exista inca o la fel de vie dezbatere asupra tintei principale a scandarilor si asupra evolutiei miscarilor de strada care au avut loc incepand cu 12 ianuarie 2012, la Targu Mures.

Probabil un alt lucru incontestabil ramane faptul ca primii demonstranti care au iesit in strada au facut-o pentru a-si manifesta solidaritatea cu Raed Arafat si dispretul pentru atacurile in serie ale lui Traian Basescu la adresa secretarului de stat din Ministerul Sanatatii. Si la Targu Mures si la Bucuresti, pe 13 ianuarie, s-au scandat lozinci exclusiv in acest sens. De aici incolo, insa, odata cu aparitia violentelor in strada - de pe 14 ianuarie, la Bucuresti - si interpretarea evenimentelor devine tot mai problematica si mai greu de armonizat.

S-a strigat in primul rand impotriva lui Traian Basescu si Guvernului sau marioneta condus de Emil Boc si format din supusi umili sau evenimentele s-au intors, pana la urma, impotriva intregii clase politice? Pana la urma exista poza cu "PDL + USL = ACEEASI MIZERIE". Dar pancartele si mesajele strigate in Piata Universitatii in ianuarie-februarie 2012 multumesc pe toata lumea si ofera marfa pentru legitimarea oricarei analize socio-politice. Hermeneutica nu are multe astfel de evenimente in care sa isi demonstreze geniul.

La un an de la evenimente, mesajele si efectele protestelor inca lasa loc unor concluzii de cele mai multe ori contradictorii. Unii vad in ele prima palma zdravana pe care Traian Basescu a incasat-o de la popor, moment dupa care a mutit si niciodata apoi nu si-a mai permis sa se dea prea mult in spectacol, asa cum o facuse nestingherit pana atunci de cateva ori avea pofta, de cele mai multe ori in direct.

Altii vad doar o critica a clasei politice in intregul ei, iar altii o reactie virulenta impotriva politicilor de austeritate.

Exista si voci care nu dau niciun fel de importanta miscarilor, considerandu-le in totalitate aproape doar rezultatul manipularii useliste. Asa a crezut mai mult sau mai putin si Teodor Baconschi atunci, numind-o reactia populista a "batei", manevrata de "mahalaua violenta si inepta incolonata, ca minerii odionioara, in spatele mostenitorilor Securitatii".

Aceste cuvinte, poate mai multe decat pentru atacurile lui Traian Basescu la adresa lui Raed Arafat, au schimbat soarta evenimentelor. Ele au enervat si pe ceilalti care priveau neutru la spectacolul strazii exagerat si inflamat de televiziuni, ele au fortat de altfel mana Puterii si au dus pana la caderea lui Emil Boc.

Desigur, declaratiile lui Baconschi nu au fost singurele care au scos inca o data la iveala cinismul si aroganta guvernantilor, dar au ramas cel mai adanc infipte in memorie.

Altfel, poate ca fara protestele din ianuarie, la alegerile locale furia si frustrarile populatiei ar fi lovit si mai adanc si mai taios in PDL, iar in acest caz evenimentele din Piata Universitatii au reprezentat mai degraba supapa care a eliberat o buna parte din furia votantilor. Poate ca fara ele, scorul PDL ar fi fost si mai dezastruos, iar fara caderea Guvernelor Boc si MRU si venirea inainte de termen a USL la guvernare, la alegerile generale din 9 decembrie, PDL ar fi disparut practic din Parlament.

Nu avem de unde sa stim, pentru ca este imposibil sa intuim psihologia multimii in functie de atat de multe evenimente. La un an dupa protestele din ianuarie, putem insa spune ca presedintele si-a invatat lectia si a renuntat la iesirile necontrolate in public. E poate singurul efect vizibil in ce-l priveste.

In rest, a dezvoltat odata cu suspendarea din vara o dihotomie si mai adanca, impartind practic Romania dupa modelul Baconschi intr-una moderna, europeana, si o alta primitiva, comunista, rusofila si reactionara, opusa democratiei si Uniunii Europene.

Nimic mai fals, nimic mai grav. Insa "mahalaua" a ramas cu adevarat inepta cand poate ar fi fost mai mult nevoie ca ea sa isi arate "spiritul civic", atat de laudat si atat de politic folosit in ianuarie. A ramas insa si ea tacuta cand poate i s-a facut o nedreptate mai mare decat cea din ianuarie - la referendumul pentru demiterea presedintelui. Atunci, desi votul fusese coplesitor impotriva lui Traian Basescu, in Piata Universitatii nu s-a mai auzit nicio voce nemultumita.

Un fapt care, in sine, anihileaza pana la urma ianuarie 2012. Cel putin interpretarile celor care au vazut in ele mai mult decat ceea ce fusesera strict doar pentru acel moment: solidarizarea cu un om extraordinar si pedepsirea unei mari nedreptati.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News
Comentarii