Imposibila suspendare (Opinii)

Marti, 13 Mai 2014, ora 22:02 7170 citiri

Victor Ponta s-a dus la Antena 3 si a spus ceea ce publicul acestui post de televizune voia probabil sa auda - ca e posibila o noua suspendare a presedintelui in functie de raspunsul CCR la sesizarea Guvernului privind implicarea lui Traian Basescu in campania electorala.

Auzind asa vorba, presedintele a supralicitat anuntand ca isi va exprima in continuare optiunea pentru PMP chiar daca admite ca gesturi precum fotografierea cu tricoul electoral al partidului pe plaja de la Neptun sunt discutabile din punct de vedere moral.

Subiectul suspendarii le convine ambilor de minune in acest an electoral, pentru ca mentine dezbaterea publica in paradigma pro/antiBasescu.

Victor Ponta se legitimeaza din nou ca principal luptator antiBasescu, satisface, cel putin declarativ, asteptarile electoratului care a votat pentru demitere, adica un electorat suficient pentru a garanta victoria la alegerile prezidentiale.

Si ambalandu-ne pe subiectul suspendarii nici nu mai avem timp si disponibilitate sa vorbim despre cele care nu convin deloc actualului prim ministru: investitii straine, privatizari ratate, anticoruptie, infrastructura, reforma sanatatii.

Traian Basescu pare a fi si el chiar foarte incantat de reluarea discutiei, care il victimizeaza, il eroizeaza chiar in fata electoratului antiPSD. In plus, nu stiu daca o eventuala noua suspendare l-ar dezavantaja prea tare. Dimpotriva, i-ar da o libertate totala in campanie, in conditiile in care riscul demiterii pe un cvorum de 50% la referendum este minim, daca nu chiar nul.

Ce sanse ar fi ca aceasta amenintare cu suspendarea sa se materializeze? Cred ca foarte mici, desi, cum spuneam, ambele tabere ar avea interesul sa se intample.

Dar mi-e foarte greu sa cred ca aceasta revitalizare a temei suspendarii este altceva decat o petarda de campanie, o strategie de parazitare a scenei politice.

Nu pentru ca nu mai are nici rost, desi asta este. Daca nu o faci in conditii de razboi fulger, ca in vara lui 2012, procedura cere ceva timp, cateva luni, daca va aduceti aminte de parcursul din 2007.

Ce sens mai are sa impingi demiterea pana in preajma prezidentialelor, cu exceptia sensului electoral?

Niciunul, dar actorii nostri politici nu tin cont decat de rostul electoral si el exista, e chiar mare, dupa cum spuneam.

Piedica este externa. Chiar daca nu ar fi insotita de incalcari ale statului de drept, o suspendare a presedintelui acum, intr-o Romanie devenita granita estica a lumii civilizate, in fata unui est complet ravasit si a ofensivei lui Vladimir Putin presupune niste riscuri de securitate atat de mari incat nu cred ca UE si NATO le pot accepta.

Si asa paruiala constanta de la Bucuresti intre presedinte si premier, reala sau de fatada (am in continuare suspiciunile mele), are toate datele pentru a constitui un cosmar pentru aliati, pentru ca face reactia institutionala a Romaniei imprevizbila si implicit periculoasa. Uitati-va numai ce s-a intamplat in cazul Rogozin.

Este inimaginabila o tara in care presedintele si premierul nu se consulta in chestiuni atat de importante, in care vicepresedintele CSAT isi asuma fara drept constitutional decizii fara ca macar sa-l anunte pe titlularul functiei. Mai ales cand esti acolo unde esti, geografic, cum sa nu ai nici macar o minima pozitie comuna, asumata institutional pe probleme de securitate nationala?

Si in aceste conditii exact o criza politica majora, provocata de o suspendare, lipseste pentru a pune capacul. Un capac pe care nu cred ca aliatii l-ar accepta vreodata, indiferent de pret.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News