Comisia de la Venetia si reconfigurarea relatiilor Romaniei cu UE (Opinii)

Reprezentantii Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei, (numita si Comisia de la Venetia), verifica la Bucuresti daca statul de drept a fost sau nu respectat in perioada cruntelor conflicte politice legate de referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu.

Aceasta vizita trebuie considerata ca fiind cel mai important eveniment politic al momentului, datorita rolului deosebit pe care Comisia il are in mecanismele democratice ale Uniunii Europene.

Desi in presa romaneasca se vorbeste mult despre Comisia de la Venetia, prea putini romani cunosc ce reprezinta cu adevarat aceasta entitate.

Trebuie sa stim ca este vorba despre un organ consultativ al Consiliului Europei, format din experti independenti din domeniul dreptului constitutional, organ infiintat in 1990, imediat dupa caderea Zidului Berlinului.

Scopul infiintarii a fost acordarea in regim de urgenta de asistenta constitutionala fostelor state comuniste din Europa Centrala si de Est.

Oficial numele acestui organ este Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept, denumirea prescurtata de Comisia de la Venetia datorandu-se orasului italian unde a fost infiintata.

In prezent, Comisia de la Venetia numara 58 state membre, anume 47 de state membre ale Consiliului Europei, Kargazstan, Chile, Coreea de Sud, Maroc, Algeria, Israelul, Brazilia, Peru, Tunisia, Mexic si Kazahstan. Belarus este stat membru asociat, iar alte sase state - Argentina, Canada, Vaticanul, Japonia, SUA si Uruguay - sunt observatori.

Comisia Europeana, Autoritatea Nationala Palestiniana si Africa de Sud au o cooperare speciala cu un statut similar cu cel al observatorilor.

In randul expertilor Comisiei regasim si doi reprezentanti ai Romaniei, anume profesorul universitar dr. Lucian Mihai, de la Facultatea de Drept Bucuresti, si lectorul universitar dr. Bogdan Lucian Aurescu, de la aceeasi facultate si totodata, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Prezenta la Bucuresti a expertilor Comisiei de la Venetia a fost exploatata politic, eventual electoral, de liderii partidelor romanesti.

Prim-ministrul Victor Ponta s-a limitat la a declara ca statul de drept nu a fost in pericol, desi nu a reusit sa aduca prea multe argumente in acest sens, si a facut apel "ca toate partile implicate sa respecte deciziile institutiilor statului, dar sa tina cont si de vointa exprimata in mod democratic de romani".

Presedintele Senatului, Crin Antonescu a declarat reprezentantilor Comisiei ca "intamplarea face ca in ultima perioada tensionata din punct de vedere politic in Romania, institutia dumneavoastra, recomandarile ei au fost deserori invocate".

O declaratie insuficient de diplomatica pentru ca face trimitere la insistenta cu care partizanii presedintelui Traian Basescu au utilizat diferite argumente obtinute din practica acestei comisii.

Ministrul de Externe, Titus Corlatean, si-a exprimat interesul fata de opinia ce urmeaza a fi emisa de Comisia de la Venetia, in speranta ca aceasta va fi echilibrata si nu va fi folosita in scop politic in campania electorala.

Liderii PDL au avertizat despre "duplicitatea in declaratii a USL" si au declarat ca se asteapta la un raport obiectiv din partea Comisiei.

In context, cel mai castigat ramane presedintele Traian Basescu, atat pentru ca se prezinta in pozitia de castigator al confruntarilor politice din vara, cat si datorita stilului concis, argumentat in care si-a exprimat opiniile in dialogul cu reprezentantii Comisiei de la Venetia.

Traian Basescu a insistat pe ideea ca au fost comise abuzuri de catre guvern si majoritatea parlamentara asupra statului de drept, dar ca acestea au fost corectate prin interventia unor diferite institutii, precum si a Curtii Constitutionale.

Constient de pozitia sa de o putere relativa - USL ramanand, in ciuda unor scaderi in sondaje, alianta cu sansele cele mai mari sa castige alegerile parlamentare din decembrie - presedintele Traian Basescu nu forteaza relatia cu Comisia de la Venetia si manifesta un comportament firesc, conform cu contextul, prezentand cu calmitate, fara exagerari, propria parere referitoare la criza politica din aceasta vara.

Opinia pe care o va exprima Comisia de la Venetia va cantari mult in reconfigurarea relatiilor Romaniei cu institutiile Uniunii Europene. Desi euroscepticismul devine tot mai prezent in randul romanilor, totusi, acestia vor primi pozitiv orice pozitie obiectiva si mai ales, argumentata, cu privire la necesitatea respectarii normelor europene de catre clasa politica romaneasca.

O clasa politica ce detine, deocamdata, principala vina pentru scaderea increderii romanilor in valorile Uniunii Europene.

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...

Cât de mult își dorește Ciolacu victoria Gabrielei Firea la Capitală: ”La nivel vizibil, vor fi declarate susțineri”

Odată cu retragerea medicului Cătălin Cîrstoiu și renunțarea la candidatura comună PSD-PNL pentru Primăria Capitalei, liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, se găsea în situația...