Adevaratul razboi pierdut de Traian Basescu (Opinii)

Sambata, 12 Noiembrie 2011, ora 14:437193 citiri
Adevaratul razboi pierdut de Traian Basescu (Opinii)

"Adevaratul razboi al lui Traian Basescu de-abia acum incepe", afirma intr-un recent editorial din Romania Libera, Dan Cristian Turturica. Acest razboi ar fi, in opinia jurnalistului, cel cu sistemul clientelar si corupt, care capuseaza economia si bugetul, vampirizand sume comparabile daca nu chiar mai mari decat cele care au fost economisite prin masurile de austeritate impuse populatiei.

Este intelesul pe care jurnalistul RL il da declaratiilor facute de seful statului dupa discutia cu reprezentantii FMI. "Romania are resurse interne de crestere si acestea sunt in mod deosebit in zona energiei, unde restructurarile si corectul management al companiilor din domeniul energetic ar genera premise de crestere economica consistenta si aport de venituri si in bugetul de stat, si catre populatie. De asemenea, sectorul de transporturi si, nu in ultimul rand, o optimizare a functionarii sistemului de sanatate, care trebuie sa continue procesele de reforme, reprezinta o alta resursa de crestere a veniturilor in bugetul de stat si de diminuare a deficitelor", a spus atunci seful statului.

Nu-l contrazic pe Cristian Turturica. Cred si eu ca Traian Basescu are toate motivele sa doreasca sa asaneze aceasta zona. Nu doar pentru a salva tara, ci si pentru a-si salva locul in cartea de istorie, facand diferenta dintre un presedinte invingator si unul supravietuitor. Dar poate Traian Basescu sa invinga in acest razboi? Si, pana la victorie, are macar parghiile necesare sa-l duca?

Din nefericire nu vad prea multe motive de optimism. Este adevarat ca asistam in ultima vreme, mai ales, la o ofensiva dura a DNA, naucitoare pentru PDL. Dar exista oare suficienti procurori DNA pentru cate maini mulg bugetul? Pana la urma, scandaluri de tipul Apostu, nu ne arata decat dimensiunile coruptiei, cu adevarat inspaimantatoare. Pentru a avea un autentic efect inhibitoriu, aceasta ofensiva ar trebui sa se lase cu condamnari, ceea ce nu se intampla deocamdata pentru ca justitia nu e reformata si niciun partid nu vrea sa o reformeze. Ca dovada, legea privind ICCJ a fost respinsa de o alianta transpartinica majoritara.

Ajungem asa la cheia problemei: determinarea Parchetului poate tine loc de vointa politica. Adevarata artilerie care ar trebui angajata in razboiul cu coruptia si clientela nu este, asadar la Traian Basescu, ci in mainile guvernului si ale PDL. Nu este suficient sa vrea Traian Basescu si DNA, mai trebuie sa existe aceasta dorinta si in Palatul Victoria, si in aleea Modrogan.

Emil Boc este un om onest si poate ar dori sa porneasca aceasta ofensiva, dar nu poate nici el de unul singur. Are nevoie de suportul Cabinetului si al partidului sau. Il are? Nu exista niciun semn in acest sens, dimpotriva. PDL a devenit un partid la fel de clientelar si de corupt ca PSD si este foarte putin probabil ca, intr-un an electoral mai ales, sa dea din mana gaina care face oua de aur, cu atat mai mult cu cat exista riscul sa nu mai puna curand mana pe ea.

Traian Basescu a vorbit despre companiile din domeniul energetic, care trebuie formate si restructurate, si cu care colaboreaza exceptional niste baieti foarte destepti. Dar exact zona aceasta este feuda lui Adriean Videanu, tovaras cu domnii Mantog si Hoara, Adriean Videanu, cel care a si reinnoit anul trecut contractele baietilor destepti, in conditii doar foarte putin schimbate fata de cele stabilite in timpul mandatului lui Dan Ioan Popescu. Cine sa curete zona energiei. Ioan Ariton, ministrul marioneta al aceluiasi Adriean Videanu, foarte vocal si plin de solutii in ultima vreme?

Iar clietelismul este adesea la adapost de DNA, fiind legiferat. Recent, guvernul a ridicat limita de aditionare a contractelor pe bani publici de la 10% la 50% (OUG 86/2011 pentru modificarea si completarea Legii parteneriatului public-privat, art. 24). In urma cu un an presedintele intorcea de la promulgare legea parteneriatului public privat cerand tocmai reducerea acestei limite. Asa ca Traian Basescu stie bine ca revenirea la aditionarea de 50% (doar in situatii exceptionale, desigur!), inseamna deschiderea robinetelor pentru clientela. Si totusi acum s-a facut ca nu vede.

De ce? Pentru ca nu are ce face. Presedintele nu mai are cu adevarat parghii de control asupra greilor PDL. Este ascultat in chestiunile minore, uneori chiar placute, de exemplu sfidarea Regelui Mihai. Dar cand discutam despre lucruri serioase, adica bani si putere, Traian Basescu vorbeste cu peretii. Iar daca baronii se enerveaza un pic este suficient sa-l bage in sedinta o ora pe Emil Boc si rastoarna orice decizie prezidentiala.

Asa ca, da!, acesta ar fi putut sa fie adevaratul razboi al lui Traian Basescu, dar ma tem ca nu va fi, caci este pierdut din start. El poate fi cel mult un razboi al declaratiilor, pentru urechile electoratului, ale FMI si UE, dar nimic mai mult. Ar fi fost un razboi adevarat si cu sanse de reusita daca ar fi inceput cu mult timp in urma, atunci cand vorba presedintelui-locomotiva era litera de evanghelie in PDL. Pe atunci insa, Traian Basescu mai avea in fata batalii electorale proprii, avea nevoie el insusi de forta baronilor si a crezut, probabil, ca poate mentine compromisul doar pana la degetul mare. N-a putut si compromisul a ajuns sub ochii sai la umar.

Nu stiu daca Traian Basescu va intra in istorie ca presedinte supravietuitor sau invingator, dar stiu ca are mari sanse sa ramana drept presedintele care atunci cand ar fi putut sa reformeze statul nu a vrut, iar cand a vrut, nu a mai putut.