Romania isi vinde participatia la combinatul Krivoi Rog din Ucraina. Statul roman a platit circa 1 miliard de dolari pentru constructia combinatului fara a avea vreun beneficiu

Miercuri, 16 Iunie 2021, ora 19:56
5922 citiri
Romania isi vinde participatia la combinatul Krivoi Rog din Ucraina. Statul roman a platit circa 1 miliard de dolari pentru constructia combinatului fara a avea vreun beneficiu
Combinatul de la Krivoi Rog

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Turismului anunta ca Guvernul a aprobat memorandumul care permite valorificarea participatiei Romaniei la combinatul Krivoi Rog din Ucraina cu toate drepturile si obligatiile aferente. Acest combinat nu mai functioneaza deloc de 22 de ani. Romania a platit circa 1 miliard de dolari pentru constructia combinatului si a primit numai 0,53% din cantitatea de peleti pe care trebuia sa o primeasca.

"Guvernul a aprobat azi in sedinta memorandumul privind identificarea celei mai bune solutii pentru vanzarea/valorificarea participatiei Romaniei de pe platforma CIM Krivoi Rog cu toate drepturile si obligatiile aferente. Actul, intocmit de Ministerul Economiei mai indica amendarea cadrului legislativ privind Combinatul Minier de Imbogatire a Minereurilor acide cu continut de fier Krivoi Rog, pentru a asigura o forma de solutionare corespunzatoare situatiei existente", a informat ministerul.

O prevedere este abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participarii Romaniei la construirea combinatului si asigurarea resurselor de finantare necesare.

"Este o reminiscenta a economiei socialiste planificate detinute de stat. A fost fondat de Republica Socialista Romania, impreuna cu alte state din lagarul socialist, in anul 1986. Romania a platit atunci 640 milioane ruble transferabile (echivalentul a ~1 miliard de dolari) pentru constructie. In schimbul acestor bani, Romania trebuia sa primeasca peleti de fier pentru a produce otel. In total, statul roman ar fi trebuit sa primeasca circa 30 de milioane de tone de peleti timp de 10 ani. In practica, a primit doar 159.000 de tone. Adica 0,53% din cat trebuia sa primeasca. O alta 'buna afacere' a statului.

Sa ne intelegem bine: de 22 de ani acest combinat nu mai functioneaza deloc. Celelalte state cu care eram in asociere si-au marcat pierderea si au vandut pe cat au putut ce aveau calculat drept contributie nationala. Statul roman, insa, a ales sa ramana agatat de combinat alaturi de statul ucrainean, cel pe teritoriul caruia se afla acest maldar de fier din care se fura anual, cam orice. Sunt nenumarate reportaje facute de televiziunile romanesti care arata aproape an de an ca din combinat, adica ce a mai ramas din el dupa atata vreme, se fura ca din codru. 'Investitia' aceea a ajuns o epava", a afirmat recent Claudiu Nasui, ministrul Economiei.

Statul roman, prin Ministerul Economiei, plateste anual, din 1999 incoace, aproximativ 1 milion de euro catre trei firme pentru paza si conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege speciala.

Tinand cont de situatia politico-economica interna din Ucraina, in evaluarea posibilitatilor de actiune trebuie luate in considerare urmatoarele elemente: improbabilitatea recuperarii integrale de catre partea romana a cotei sale de participare stabilite prin Protocolul din 1994.

Conventia din 1986 prevede ca datoria Ucrainei se constituie progresiv, pe masura receptionarii obiectivelor finalizate (valoarea obiectivelor finalizate si receptionate constituie aproximativ 185 de milioane ruble transferabile), dat fiind ca proiectul nu a fost finalizat, exista posibilitatea unei interpretari din partea ucrainenana a situatiei in sensul ca, in fapt valoarea creantei Romaniei este data de valoarea acestor obiective finalizate si receptionate de partea ucraineana.

Trebuie tinut cont si de suma cheltuita anual de partea romana pentru activitatea antreprenorilor romani din cadrul CIM Krivoi Rog pentru intretinere, salarii personal de paza, utilitati, etc conform Hotararii Guvernului nr. 643/1999 si a chiriei aferernte tehnicii depozitate pe teritoriul Romaniei conform Hotararii Guvernului nr. 290/2001.

Istoria combinatului de la Krivoi Rog

Combinatul Minier de Imbogatire a Minereurilor Acide cu Continut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatala conceput pe o schema utilizata in cadrul fostei organizatii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotarata prin Conventia multilaterala privind colaborarea in acest scop, incheiata la 20 octombrie 1983 la Berlin, intre Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste si Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Ulterior, Republica Populara Ungara s-a retras din aceasta Conventie si au aderat Republica Populara Bulgaria si Republica Socialista Romania (in baza Conventiei interguvernamentale romano-sovietice din 29 decembrie 1986).

Urmare a transformarilor politice si sociale din tarile participante, dupa preluarea administratiei Combinatului de catre Ucraina ca stat independent, implicate in aceasta colaborare au mai ramas doar Ucraina, Romania si Slovacia. Sumele platite pentru paza si conservarea utilajelor din cadrul combinatului din Ucraina sunt de circa 4 milioane lei anual.

Dupa anul 1994 au avut loc numeroase intalniri bilaterale pentru rezolvarea situatiei de la CIM Krivoi Rog. In anul 2008 in cadrul intalnirilor de la Bucuresti, partea romana a sustinut identificarea unei solutii care sa asigure plata integrala de catre Ucraina a cheltuielilor efectuate de catre Romania in cadrul CIM Krivoi Rog conform evidentelor bancare. Partea ucrainena a avansat mai multe propuneri, printre care rezolvarea situatiei prin privatizarea Combinatului si/sau despagubirea partii romane pentru contributia efectuata.

"Propunerile avansate nu au corespuns insa intereselor partii romane, astfel, in ceea ce priveste ipoteza privatizarii CIM Krivoi Rog, partea ucraineana a insistat pentru exonerarea acesteia de orice responsabilitate in cazul in care firma care ar fi preluat participarea ucrineana la Combinat nu ar fi platit datoriile fata de partea romana, iar in ceea ce priveste propunerile de despagubire, acestea nu reprezentau decat o fractiune din valoarea participatiei Romaniei", arata memorandumul.

In anul 2011 a existat un nou plan de privatizare a CIM Krivoi Rog, dar nici acesta nu a fost pus in aplicare deoarece parte ucraineana a invocat necesitatea perfectarii unor intelegeri cu statele implicate in proiect.

La inceputul anului 2012, falimentul CIM Krivoi Rog este diferit Tribunalului Economic de la Kirovograd. Instanta a acordat un termen de sase luni pentru a pune la dispozitia sa un plan actualizat de reorganizare, avand in vedere ca unele creante au fost rambursate creditorilor.

HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
Evoluția Cifrei De Afaceri Din Comerțul Cu Ridicata Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete) a scăzut, in luna ianuarie, cu 20%...
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a virat suma de 286.390.685,13 lei, în vederea decontării facturilor pentru 237 de obiective finanţate prin Programul...
#Krivoi Rog, #Combinat, #bani paza, #Ministerul Economiei, #Claudiu Nasui , #economii