Darea in plata ar putea avea efecte negative asupra sistemului bancar, asa ca ar trebui ca Parlamentul sa faca o analiza serioasa pe aceasta tema, a cerut reprezentantul unui patronat al institutiilor financiare din Romania.
Proiectul de lege a fost dezbatut in comisiile Economica si Juridica ale Senatului, care s-au reunit, miercuri, si a fost luata decizia ca programul Prima Casa sa nu fie exclus din Legea darii in plata, in ciuda recomandarilor facute de Banca Nationala a Romaniei (BNR).
Anterior, marti, proiectul de lege a primit aviz favorabil din partea Comisiei de Buget din Senat, cu o serie de amendamente, respectiv inlocuirea sintagmei "persoana fizica" cu "consumator" si prelungirea termenului de notificare de la 15 la 30 de zile, timp in care se suspenda orice plata a debitorului pentru creditul respectiv si orice actiune de executare.
Propunerile BNR au fost, insa, respinse. Specialistii bancii centrale au recomandat plafonarea sumei creditului la 150.000 de euro si ca debitorul sa aiba un grad de indatorare mai mare de 65%.
De asemenea, a fost respins si amendamentul depus de initiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, care prevedea ca persoanele care au fost executate silit deja, dar au ramas cu datorii la banca, sa le fie sterse aceste datorii.
In aceste conditii, Ziare.com a stat de vorba cu Bogdan Preda, secretar general si director executiv relatii publice si institutionale la Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), pentru a vedea care ar fi efectele Legii darii in plata daca va intra in vigoare.
*Nota: Legea darii in plata presupune ca permite oricarei persoane fizice titulara a unui credit imobiliar sa stinga datoria catre banca definitiv si fara executarea altor garantii suplimentare prin cedarea imobilului ipotecat in favoarea bancii printr-o simpla procedura notariala la care banca nu este parte.
Proiectul de lege privind darea in plata a starnit un val de reactii in sistemul bancar. Care ar fi cele mai grave efecte, daca actul normativ va intra in vigoare?
Efectele sunt in acest moment foarte dificil de cuantificat, cu atat mai mult cu cat, chiar fara a fi fost adoptat, proiectul de lege induce deja temeri printre institutiile de credit determindandu-le sa-si ia masuri de precautie, ceea ce in mod clar afecteaza dinamica procesului creditarii. Practic, la acest moment, atat bancile cat si potentialii clienti sunt prevazatori si asteapta sa vada in ce forma finala va fi adoptata legea.
Desi initiatorul legii sustine ca prin amendamentele pe care le-a adus legii ulterior trimiterii de catre presedintele Romaniei la reexaminare in Parlament ar fi rezolvat toate neclaritatile, din pacate, situatia nu e aproape deloc diferita fata de varianta initiala a legii.
Inlocuirea sintagmei de "persoana fizica" cu cea de "consumator" nu rezolva adresabilitatea legii, in practica fiind extrem de greu sa poata fi stabilit asa ceva.
Mai mult, chiar si in varianta actuala amendata a legii, nu se face trimitere la situatia clara in care o persoana fizica/consumator doreste sa returneze imobilul bancii pentru ca nu mai poate sa achite creditul, ci lasa in continuare posibilitatea "consumatorilor" care nu mai doresc sa achite creditul sa faca acest lucru, pentru ca ar putea considera ca au facut o investitie paguboasa intr-o casa sau intr-un teren (nici aceasta varianta nu specifica daca e vorba doar de locuinte sau si de case de vacanta, cladiri cu mai multe apartamente ce au reprezentat de fapt investitii "personale" sau terenuri).
In acest fel, nivelul de risc pe care ar trebui sa-l accepte bancile ar creste enorm si va trebui acoperit inca de la acordarea creditelor prin cresterea costurilor acestora, ceea ce nu va fi nici in avantajul clientilor, nici al bancilor si nici al economiei.
In ciuda faptului ca multe voci din sistemul bancar au avertizat ca Prima Casa sa nu fie inclus in Legea darii in plata, in comisiile de specialitate s-a decis ca programul sa nu fie exclus. Ce se va intampla cu acest program daca legea va intra in vigoare?
Comunitatea bancara a propus ca programul Prima Casa sa nu faca obiectul acestui proiect de lege. Explicatia e logica: potrivit legii darii in plata in forma actuala, garantia statului odata cu celelalte garantii este stinsa de drept daca un debitor alege sa "dea in plata" locuinta achizitionata prin acest program.
In consecinta, banca nu ar mai putea recupera pierderea de la stat si, in aceste conditii, nu va mai acorda credite de acest tip, pentru ca riscurile nu mai sunt acoperite. In plus, faptul ca statul nu ar mai onora garantiile contractuale in acest program ar putea induce nesiguranta printre investitori si cu privire la alte tipuri de instrumente garantate de stat.
Pe scurt, deschiderea bancilor pentru acest program ar scadea dramatic, daca nu cumva ar disparea complet.
Bancherii s-au pronuntat impotriva variantei initiale a legii darii in plata. Cum ar trebui sa arate legea pentru a fi pe placul lor?
Aici nu e vorba despre placul bancilor, ci despre o lege echilibrata, care sa afecteze cat mai putin o relatie normala intre consumator si banca.
Daca se doreste, din orice motiv, continuarea cu aceasta lege, principalele modificari pe care ar trebui sa le sufere ar trebui sa aiba de-a face cu situatii clare, in care debitorul nu-si mai poate achita ratele imobilului in care locuieste, iar aici trebuie tinut cont de medie ca referinta, nu de cei care au platit un milion de euro pe o vila sau doua sau mai multe hectare de teren, iar acum isi dau seama ca nu mai vor sau nu le mai pot achita si vor sa scape de un credit pentru a contracta altul.
Deci e nevoie de o discutie extrem de serioasa la nivel de experti in Parlamentul Romaniei privind sfera aplicabilitatii acestei legi, pentru a evita distorsiuni in multe alte ramuri ale economiei. Speram sa putem avea ocazia ca de aceasta data sa explicam argumentat implicatiile existente si viitoare si sa se tina cont de acestea, asa incat sa rezulte o lege echilibrata, daca acest lucru se doreste cu adevarat, in beneficiul consumatorilor cu reale probleme.
In prezent, bancile sunt protejate de faliment, companiile la fel, insa persoanele fizice nu. Initiatorul sustine ca legea le va proteja atunci cand ajung in situatii-limita din punct de vedere financiar. Sunteti de acord cu acest lucru?
In Romania exista promulgata inca de anul trecut Legea insolventei persoanelor fizice. Desi aceasta lege exista, ea nu este aplicata inca si a fost amanata cu circa un an din lipsa personalului tehnic care ar trebui sa faciliteze implementarea sa (judecatori, tribunale, experti etc.).
E un exemplu extrem de graitor despre ceea ce se poate intampla atunci cand se voteaza si se adopta o lege fara a se analiza temeinic impactul sau posibilitatea reala a aplicarii acesteia. La vremea cand aceasta lege se afla in discutie, atat comunitatea bancara cat si Fondul Monetar International au reclamat necesitatea efectuarii unui studiu de impact pentru a se putea stabili in ce masura ar putea fi aplicata si care ar fi consecintele acesteia.
Din pacate, acel studiu nu a fost efectuat niciodata. Si tot din pacate, acest lucru e pe cale sa se intample si cu Legea darii in plata, daca nu are loc o analiza de impact serioasa.
Oricum, Legea insolventei persoanelor fizice va fi implementata la un moment dat pe parcursul acestui an; de aceea, ni se pare extrem de important ca orice forma a ei va fi adoptata, sa tina cont si de premisele si cadrul legislativ existent stipulat prin Legea insolventei persoanelor fizice. O asa-zisa protectie legiferata a consumatorilor persoane fizice care nu ar tine cont de prevederile Legii insolventei persoanelor fizice nu numai ca ar crea o situatie juridica cu efecte contrare, insa ar genera si precedente periculoase in practica legislativa.
Comisiile de specialitate din Senat au respins propunerile BNR ca sa existe un prag pentru credite si pentru ca darea in plata sa fie doar pentru o singura locuinta. Ar fi fost utile aceste elemente in Legea darii in plata?
Printre propunerile avansate pe parcursul ultimelor luni de catre comunitatea bancara s-au regasit si diferite praguri, inclusiv raportate la valoarea bunului imobil, la raportul dintre datorie si venit si conditia ca o astfel de lege sa se refere doar la locuinta in care debitorul impreuna cu familia locuiesc nemijlocit, fara a mai detine alta proprietate.
Aceste criterii au fost propuse pentru a limita deturnarea legii de la scopul sau declarat si declamat de catre initiator, anume de a-i ajuta pe cei care si-au cumparat o locuinta si nu-si mai pot plati ratele la credit sub nicio forma.
Exista posiblitatea ca bancile sa lanseze noi produse care sa includa darea in plata?
Nu va pot raspunde in numele tuturor bancilor din sistem, nici macar in numele tuturor bancilor membre ale CPBR, deoarece bancile nu discuta una cu cealalta sau in cadrul organizatiilor profesionale sau patronale gen ARB sau CPBR modele sau initiative de afaceri.
Insa exista banci care au anuntat deja ca au in vedere astfel de produse, in care posibilitatea darii in plata sa fie mentionata de la bun inceput in contract, bineinteles, in conditii de pret diferite fata de contractele care nu ar include aceasta facilitate.
Cand se da de exemplu SUA, unde se afirma ca acest lucru se intampla, e vorba exact de acest gen de contract in care creditorul si debitorul stabilesc prin contract, de la bun inceput, posibilitatea datio in solutum.
