Lectii din Suedia: Cum poate fi salvat sistemul bancar?

Ati vrea sa detineti o parte dintr-o banca spaniola? In curand, acest lucru ar putea fi posibil. Odata ce Guvernul din Madrid va transfera responsabilitatea salvarii sistemului bancar catre Mecanismul European de Stabilitate, noul fond de salvare din zona euro, pus in functiune de luni, practic toti contribuabilii europeni vor detine o mica parte din acest dezastru financiar.

Cand sistemul bancar suedez s-a prabusit, in 1992, Guvernul a avut o problema similara celei din zona euro in prezent. Totusi, la sfarsit, contribuabilii suedezi nu au avut de pierdut. Cum s-a reusit acest lucru si ce ar putea invata Guvernul spaniol?

In primul rand, trebuie sa se actioneze rapid, potrivit Financial Times. Atat Guvernul spaniol, cat si bancherii inca neaga nivelul ridicat al creditelor neperformante si nevoia de ajutor financiar. Guvernul actual a venit la putere pe baza promisiunilor ca va forta bancile sa treaca la pierderi creditele neperformante.

Situatia, insa, este mult mai grava decat s-a estimat initial. Transparenta, in cazul creditelor neperfomante, este vitala pentru ca investitorii sa-si recapete increderea si sa poata fi evaluate corect riscurile.

Bancile ar trebui sa prezinte o strategie pentru rezolvarea problemelor legate de active, sa inaspreasca controlul si sa imbunatateasca eficienta. Pentru aceste lucruri, ar fi nevoie de supraveghere nationala sau chiar europeana, astfel incat institutiile muribunde sa fie inchise.

In plus, diviziile daunatoare din banci ar trebui separate de cele profitabile si "sanatoase", pentru a facilita recapitalizarea. Statul nu ar trebui sa ramana blocat cu partea neprofitabila, in timp ce diviziile profitabile raman investitorilor privati.

In al doilea rand, trebuie mentinute principiile comerciale. In Suedia, fiecare banca de investitii de stat a fost construita pe principiile celor comerciale, intr-o piata normala, avand scopul de a mentinte o neutralitate competitiva. Investitiile trebuie structurate intr-un asemenea mod incat sa nu mai existe nevoia de a mai cere finantare suplimentara de la stat, in afara de facilitatile oferite pentru a se redresa.

In al treilea rand, trebuie dezvoltata o politica a proprietatii publice. In momentul cand contribuabilii devin proprietari, nu este o cheltuiala bugetara, ci o investitie, si ar trebui tratata ca atare.

Scopul Guvernului, drept proprietar, este sa asigure profitabilitatea si stabilitatea financiara, precum si iesirea din actionariat la momentul potrivit. Guvernele europene sunt, de cele mai multe ori, foarte nervoase cand vine vorba de nationalizare si raman actionari pasivi in banci. Prin urmare, trebuie depasit acest obstacol.

In al patrulea rand, Guvernul nu trebuie sa se implice direct in gestionarea bancilor, deoarece tot el controleaza institutiile de reglementare. O separare clara ar insemna ca frica investitorilor de insolventa nu este inlocuita de teama interventiei guvernamentale in manangement.

In al cincilea rand, trebuie maximizata transparenta. Bancile nu intra in faliment pentru ca sunt slabe, ci pentru ca pietele financiare cred ca dau dovada de slabiciune. Odata cu preluarea unei banci de catre stat, guvernul trebuie sa informeze mereu piata cu privire la progresele facute.

Problema sistemului bancar nu este doar una spaniola. Contribuabilii europeni deja detin parti din banci in mai multe tari. In zona euro, in prezent, bancile au peste 700 de miliarde de euro in credite neperformante. Peste un sfert din acestea se afla in Grecia. Restul se afla in celelalte economii periferice vulnerabile.

Infiintarea unei uniuni bancare si recapitalizarea bancilor cu ajutorul Mecanismului European de Stabilitate accentueaza nevoia dezvoltarii unui protocol clar pentru interventiile care sa protejeze interesele contribuabililor si sa maximize profiturile.

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...

Eveniment exploziv, o monedă a devenit cea mai puternică din lume: A crescut cu 25% față de dolarul american

Crizele multiple anunțate de către Nouriel Roubini, cunoscutul economist din Statele Unite, au lovit lumea după ce războaiele din Ucraina și Israel, precum și blocarea traficului maritim din...