Cum pot dispărea peste noapte 30.000 de lei dintr-un cont. ”Banca a răspuns că nu poate stopa aceste transferuri”

Sambata, 16 Octombrie 2021, ora 08:2513304 citiri
Cum pot dispărea peste noapte 30.000 de lei dintr-un cont. ”Banca a răspuns că nu poate stopa aceste transferuri”
Stupoarea femeii a fost şi mai mare deoarece nu a primit niciun mesaj de la bancă pentru nicio tranzacţie FOTO Pixabay

Unei femei, de profesie economist, din Iași i-au dispărut peste noapte 30.000 de lei din contul bancar deschis la ING Bank.

„La data de 23 august, în jurul orei 15.20, am intrat de pe telefonul mobil pe aplicaţia ING Home Bank în contul de economii în care aveam suma de 30.000 de lei. Intenţionam să transfer o parte din aceşti bani în contul meu de card, unde aveam şi acolo în jur de 4.000 de lei. Urma să fac o plată de 10.000 de lei pentru o achiziţie. Am constatat cu stupoare că din acest cont fuseseră sustraşi prin transfer aproape toţi banii, adică 30.000 de lei. Astfel, am constatat în primă fază faptul că din contul personal de economii au fost transferaţi în contul de card suma de 30.000 lei. De asemenea, verificând celelalte conturi, am constatat că şi din contul mamei mele, pe care sunt împuternicită, fuseseră transferaţi în contul meu personal suma de 1.900 lei. Astfel, pe contul meu de card au acumulat suma de 36.360 lei, unde mai erau cei 4.000 de lei. De aici au fost transferaţi bani în două tranşe către doi destinatari necunoscuţi, respectiv CRO şi CRX.io“, relatează ieşeanca pentru Ziarul de Iași.

Femeia spune că nu are nici cea mai vagă idee cine sunt cei doi destinatari. „La ora 12.55 din cont a fost transferată suma de 21.526,89 lei către CRO. Apoi, la ora 12.56, a fost transferată suma de 13.967 lei către CRW.io. În urma celor două transferuri am rămas cu suma de 850 de lei pe card“, a precizat ea.

Stupoarea femeii a fost şi mai mare deoarece nu a primit niciun mesaj de la bancă pentru nicio tranzacţie, aşa cum primea în mod obişnuit, pentru a le autoriza. „Am fost stupefiată de faptul că aceste transferuri s-au realizat. Sistemul de securitate de la aplicaţia ING Home Bank presupunea ca, de fiecare dată când se realizează o plată, primesc un mesaj pe telefon prin care mi se dădea un cod, abia apoi introduceam codul şi se făcea plata. Culmea este faptul că, după două ore de la operaţiunile frauduloase, am solicitat telefonic operatorilor băncii ING stoparea transferurilor. Aceştia au răspuns că nu pot stopa aceste transferuri deoarece ele sunt deja autorizate. Deşi erau în aşteptare. Ba mai mult, au spus că îmi preiau solicitarea, doar că nu pot declanşa ancheta decât după ce banii intră în contul destinatarului“, a adăugat, revoltată, economista.

Răspunsul reprezentanţilor ING Bank arată că, în cazul în care clientul este atacat de către hackeri în acest mod, nu îi pot ajuta. Ba mai mult, cei de la bancă încearcă să dea vina pe clienţi, insistând că operaţiunile au fost efectuate de către ei, în sensul că au oferit date de acces hackerilor.

Din răspunsurile primite de către victime, bancherii pasează problema la Poliţie. „Din punct de vedere bancar, tranzacţiile au fost efectuate cu succes, nefiind înregistrată vreo eroare. Tranzacţiile au fost finalizate imediat după validarea 3dSecure, fiind înregistrate în sistemul de carduri ING ca plăţi autorizate 3dsecure. Asftel, nu putem iniţia dispute bancare pentru recuperarea sumelor, pe motiv de fraudă. Pentru că dorim să vă sprijinim în acest caz, am iniţiat totuşi disputa bancară, însă, având în vedere că disputele iniţiate nu au informaţii concludente, iar ca documente sunt ataşate doar sesizarea de la Poliţie, şansele de reuşită sunt infime“, au spus reprezentanţii ING Bank păgubitei.

BNR dă dreptate băncii

Mai mult, banca a trimis clientul păgubit, la propriu, să caute firmele unde au fost trimişi banii, acestea având ca domeniu criptomonedele. „Vă recomand să încercaţi să contactaţi comerciantul şi să aşteptaţi rezoluţia de la Poliţie“, au conchis cei de la ING Bank.

Angajaţi de la Banca Naţională a României autorizaţi pentru astfel de speţe au făcut şi ei verificări în acest caz, şi au concluzionat că este vorba despre fraudă de tip „phishing“. „Speţa prezentată este un caz tipic de fraudă prin manipularea plătitorului, care a condus la transmiterea datelor despre card şi a elementelor de SCA comunicate de către bancă, iar pentru astfel de cazuri legislaţia nu prevede obligaţia băncii de a restitui sumele fraudate. În acest condiţii, banca nu are la dispoziţie măsuri legale pentru blocarea şi recuperarea sumelor contestate“, au transmis şi reprezentanţii BNR.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News