Cu banii trimisi de romanii din afara puteam face 400 km de autostrazi - La ce mai poate fi utila diaspora

De aproape 20 de ani, politicienii tarii-mama au apreciat utilitatea diasporei prin aportul valutar provenit din trimiterea de catre aceasta a unor importante sume pentru intretinerea familiilor ramase acasa.

La un anumit moment, insisi oficialii Bancii Nationale declarau ca acest aport valutar a contribuit substantial la salvarea bugetului national.

Conform datelor statistice, cu sumele trimise in tara in ultimii zece ani s-ar fi putut construi aproape 400 de kilometri de autostrada sau s-ar fi putut extinde reteaua de irigatii la intreaga suprafata arabila a tarii.

Patria-mama nu a facut nimic din ceea ce ar fi putut face cu banii diasporei, dar ceva tot s-a facut prin investitiile directe pe care "capsunarii" le-au realizat in casele pe care si le-au construit in locurile de unde au plecat. Au impulsionat astfel industria materialelor de constructii, au creat locuri de munca si au marit masa de impozitare.

Diaspora a fost utila si in alegerea noului presedinte al tarii, exprimand mai bine ca orice alt segment de alegatori speranta si dorinta unei schimbari reale a patriei-mama. Daca aceasta speranta a devenit realitate, ramane de vazut, dar dorinta a existat cu siguranta.

Recent, s-a vazut ca diaspora mai este utila la ceva. Celebrul caz Bradet si atentionarea emisa in Italia privind consumul branzei romanesti au dezvaluit o realitate care arata, pentru a nu stiu cata oara, grava lipsa de interes manifestata de catre oficialitatile romanesti fata de "exploatarea" in interesul economiei romanesti a unor oportunitati oferite de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

S-a dezvaluit faptul ca industria alimentara din Romania beneficiaza de un segment al pietei europene pe care nu intampina nicio concurenta si pe care poate obtine profituri importante cu efecte benefice in crearea de valoare adaugata apta de a multiplica locurile de munca din domeniul respectiv.

Cifrele aparute in discutiile pe cazul Bradet arata ca se exporta sute de tone de alimente cu specific traditional exclusiv pentru consumul diasporei romanesti. Consumul acestor produse beneficiaza de o renta naturala, imbatabila in lupta de concurenta, aceea a orientarii cererii nu pe baza de raport calitate/pret, ci pe baza de "gust traditional si dor de casa".

Nostalgia pentru "viata de acasa" a fost intotdeauna un element hotarator in orientarea cererii de alimente a emigrantilor.

Lectia italienilor

Cazul migratiei italiene este un exemplu. Inainte de 1950, consumul de pizza si paste era sporadic, daca nu chiar inexistent, in industria hoteliera si a restaurantelor din tari ca Germania, Belgia, Olanda, Suedia sau Marea Britanie.

Migratia italiana de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial in aceste tari a determinat introducerea produselor traditionale italienesti si extinderea in consum a acestora. In prezent, nu exista tara europeana care sa nu aiba pizzerii, iar pastele au devenit omniprezente in alimentatia europeana.

Similar, migratia turca a introdus kebabul, iar reteaua Doner Kebab concureaza cu McDonald's si KFC.

O mana cereasca

Oportunitatea oferita industriei alimentare romanesti de a beneficia fara nicio bariera concurentionala pe o piata de peste trei milione de romani din diaspora ar trebui sa devina un obiectiv strategic al politicii economice romanesti, sprijinind aceasta oportunitate a aderarii la UE prin avantaje de natura logistica, de marketing si chiar fiscala.

Este o oportunitate exceptionala care ar trebui sprijinita prin masuri exceptionale. Se vorbeste de mai multi ani despre necesitatea unei diplomatii economice care sa promoveze si sa sprijine intrarea pe piete straine a marfurilor romanesti.

Ar fi meritoriu pentru Ministerul Afacerilor Externe daca s-ar ocupa de acordarea unui sprijin logistic si juridic exportului romanesc in comunitatile de romani, daca ar oferi exportatorilor macar un sprijin in contactarea acestor comunitati si in informarea asupra conditiilor concrete de business din acele zone.

Dezinteres, nu interes

Pe data de 22 martie 2016 am avut, din pacate, dovada nu a interesului, ci a dezinteresului din acest punct de vedere.

Protestul micilor producatori de lapte si produse lactate fata de neacordarea la timp a subventiilor si a lipsei de infrastructura tehnologica a aratat ca tocmai cei care ar putea deveni exportatori romani pentru romanii din diaspora sunt defavorizati.

Diaspora s-a dovedit inca o data ca poate fi utila patriei-mama. Ramane ca si aceasta sa inteleaga cat de mult o pot ajuta cei trei milioane de romani doar prin faptul ca le plac branza, mezelurile sau chiar varza murata de acasa.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Microsoft a lansat o nouă actualizare pentru Windows 11. Cu ce îmbunătățiri vine

Microsoft a lansat o actualizare pentru Windows 11, identificată prin codul KB5036980, care introduce noi funcții, dar și un element mai puțin plăcut: reclame în meniul Start. Această...

Cum a ajuns Romania pe locul 1 in UE la inflatie? Prin politicile catastrofale ale Guvernului, care pare a lucra contra cetatenilor

Cum intretine Romania inflatia? Aceasta este alimentata de o „super avalansa de tichete", precum cele pentru profesori, pentru mamici, pe langa cresterile de taxe din ultima perioada, potrivit...