Concluzia dupa prabusirea burselor? Vin vremuri grele, cu imprumuturi mai scumpe

Duminica, 11 Februarie 2018, ora 12:1025048 citiri
Concluzia dupa prabusirea burselor? Vin vremuri grele, cu imprumuturi mai scumpe
Foto: Pixabay

Bursele din toata lumea, in special cea din SUA, au avut parte de o saptamana de cosmar, iar aceasta evolutie poate fi un semnal pentru faptul ca urmeaza o perioada in care imprumuturile se vor scumpi.

Ultimele zile au fost extrem de volatile pentru tranzactiile facute pe bursa din New York: dupa o prabusire brusca, luni, se pare ca indicele Dow Jones si-a revenit usor vineri, transmite CNBC.

Chiar si asa, a fost saptamana cu cea mai proasta performanta pe piata financiara americana din ianuarie 2016 incoace.


Sursa: CNBC

Socul s-a resimtit si pe alte burse, cele mai afectate fiind cele din China, Argentina, Japonia si Africa de Sud, arata CNN Money.

La nivel global, impactul a fost de nu mai putin de 5,2 trilioane de dolari, adica o suma mai mare ca PIB-ul Marii Britanii si Canadei la un loc, transmite Fortune.

Pentru a intelege ce inseamna si ce efecte are aceasta prabusire, Ziare.com a stat de vorba cu Claudiu Cazacu, Chief Strategist la X-Trade Brokers.

"Scaderea din bursele SUA a venit la inceput ca o reactie fireasca la tendinta de crestere a dobanzilor (care scumpesc costul de finantare al companiilor si au tendinta de a tempera avantul consumatorilor), la situatia politica din SUA, fiind si o tentatie de marcare a unor profituri, avand in vedere inceputul foarte bun de an, dupa zeci de procente adunate in anii anteriori.

Ulterior, luni mai ales, strategiile care mizau pe volatilitate scazuta au intrat in alerta, inducand in piata lichidari de pozitii care au accelerat miscarea, producand efecte in lant. Pietele au revenit spre jumatatea saptamanii, dar nervozitatea investitorilor se observa inca. Desi economia reala este intr-o perioada foarte buna si in SUA si in zona euro, investitorii privesc spre un orizont de 12 - 18 luni si se intreaba daca nu cumva diminuarea stimulentelor monetare nu face ca activele - actiuni, si nu numai - sa devina scumpe", explica specialistul.

El nu crede ca e neaparat vorba de un balon speculativ care s-ar sparge, ci mai degraba de o trezire la realitate, dupa o perioada de "petrecere" sustinuta de banii neobisnuit de ieftini la scara istorica.

Ideea este ca, in ultimii ani, la nivel global, bancile centrale au tinut dobanda-cheie la un nivel minim istoric sau apropiat acestuia.

Iar abia de curand au inceput sa dea semnale de crestere. Numai ca in cazul in care economia continua sa avanseze, atunci acest lucru ar putea afecta inflatia, fapt ce va duce la o majorare a ratelor dobanzii mai repede decat era planificat.

Drept urmare, investitorii s-au trezit la realitate si isi reevalueaza optiunile, pentru a vedea care sunt cele mai bune instrumente in care sa-si tina banii.

Situatia BVB

L-am intrebat pe Claudiu Cazacu si care au fost companiile cu cele mai proaste performante in aceste zile si de ce. Raspunsul lui? Nu au existat sectoare neafectate intr-un fel sau altul de scaderi.

"Topul celor mai slabe companii a fluctuat de la zi la zi, dar deseori s-a putut observa cum actiunile care inregistrasera avansuri puternice in 2017 au fost printre cele mai vulnerabile. Tendinta de vanzare a fost larga, cu reprezentare in toate grupele sectoriale", precizeaza specialistul.

Geografic, scaderile au cuprins nu doar SUA, ci si Europa si Asia. "Sesiunea de vineri a adus pierderi considerabile in China, de peste 4% pentru Shanghai Composite", puncteaza Claudiu Cazacu. Dar ce s-a petrecut pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB)? "Bursa locala s-a inscris in tendinta generala, dar, spre deosebire de perioada 2007 - 2009, pierderile nu au fost vizibil mai mari decat cele din Germania, de pilda. Multiplii de evaluare nu sunt in 'stratosfera', spre deosebire de acum 10 ani, iar prezenta investitorilor atenti la dividende, in mediul actual inca cu dobanzi scazute, pare a fi un factor stabilizator - insa e greu de imaginat ca bursa locala ar evita tendinta larga la nivel european", arata acesta.

Citeste si Adrian Vasilescu (BNR) explica de ce s-a prabusit bursa de la New York si cum ne afecteaza: Nu vine criza, dar si Primul Razboi Mondial a inceput in zile senine

Dupa o scadere de 2%, marti, indicele de referinta BET de la BVB a inchis miercuri sedinta de tranzactionare pe plus (+0,09%), dar apoi vineri a revenit pe teritoriu negativ (-0,81%).

Imprumuturi mai scumpe

Daca tragem linie la toate acestea, cea mai importanta concluzie pe care putem sa o tragem este ca urmeaza o perioada in care imprumuturile se vor scumpi.

"Evolutiile din pietele internationale vor avea, daca nu se dovedesc a fi o corectie pasagera, efect atat asupra apetitului investitional in titluri de datorie suverana (titluri de stat, insemnand indatorare la niveluri mai ridicate) cat si in titluri de capital sau economia reala. Este prea devreme pentru a ne pronunta, dar pare foarte probabil ca runda de vanzari de la inceputul lunii sa semnalizeze vremuri in care capitalul global va fi mai selectiv si mai prudent", semnaleaza Claudiu Cazacu.

Deja Banca Nationala a Romaniei (BNR) a dat primul semnal in acest sens, odata cu majorarea dobanzii de politeca monetara (dobanda-cheie, de care vorbeam anterior), de la 2% la 2,25% pe an.

Drept urmare, se asteapta o scumpire a creditelor in lei. Cel mai probabil, indicele ROBOR la trei luni - care se ia in calcul pentru stabilirea celor mai multe rate la imprumuturile in moneda nationala - va ajunge sau chiar va depasi acest nivel.

"Cred ca ROBOR-ul la 3 luni care influenteaza creditele in lei va urma intr-o anumita perioada de timp majorarea de azi si creditele in lei se vor scumpi marginal. Masura luata azi urmareste sa juguleze inflatia, voi folosi un termen dur, dar asa este. Masura mai urmareste ca aceasta crestere a preturilor sa nu se transmita in anticipatiile publicului.

Pentru ca intr-o asemenea eventualitate dobanzile vor creste si mai mult. Chiar daca pare paradoxal, prin masurile luate, incercam sa temperam inflatia si dobanzile la credite", a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR.

Reamintim ca indicele ROBOR la trei luni a crescut in 2017 ca Fat-Frumos. Daca la inceputul anului era la un nivel de 0,87%, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a publicat in 29 decembrie o valoare de 2,05%.

Aceasta cotatie este luata in considerare in calcularea ratelor pana la finalul lunii martie. Si avand in vedere ca e mai mare decat cea publicata de BNR pe 29 septembrie 2017, anume 1,58%, iata ca romanii cu credite in lei platesc mai mult la banca in intervalul ianuarie-martie 2018 decat in perioada octombrie-decembrie 2017.

Banca Nationala a Romaniei va publica pe 30 martie o noua valoare ROBOR pentru urmatorul trimestru din 2018. Iar acesta va fi adevaratul test.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News