1 milion de cereri de azil în 2023 la nivelul UE. Aproape o treime au fost primite de Germania. Câte au fost depuse în România

Peste un milion de cereri de azil, în principal din partea sirienilor şi afganilor, au fost depuse în 2023 în Uniunea Europeană, ceea ce constituie un record al ultimilor şapte ani, potrivit Agenţiei Europene pentru Azil, relatează AFP. În România, numărul acestora a fost mai mic în 2023 față de 2022.

Astfel, numărul cererilor de protecţie în cele 27 de ţări ale UE, precum şi în Norvegia şi Elveţia, ţări asociate spaţiului Schengen, a crescut cu 18% faţă de 2022, ajungând la 1,14 milioane, a precizat Agenţia Europeană pentru Azil (EUAA) într-un raport publicat miercuri.

Această tendinţă confirmă creşterea observată începând din 2020, când UE a ieşit din pandemia de coronavirus în timpul căreia călătoriile au fost restricţionate. De asemenea, este aproape de nivelul înregistrat în 2015-2016, când 1,3 milioane de persoane - mulţi dintre ei sirieni care fugeau de războiul civil - au căutat refugiu.

Lider în ceea ce priveşte numărul de cereri de azil primite în 2023 este Germania, care a înregistrat 334.000 de cereri de azil (29% din total), de două ori mai multe decât Franţa (167.000), care se află pe locul al doilea. Urmează Spania, cu 162.000 de cereri, şi Italia, cu 136.000. Cu toate acestea, în timp ce Germania a primit aproape una din trei cereri de azil, Cipru, Austria şi Grecia sunt ţările care au înregistrat cele mai multe cereri în raport cu populaţia lor.

La nivelul întregii UE, sirienii au depus 181.000 de cereri, urmaţi de afgani, cu 114.000. Cu toate acestea, numărul de cereri din partea afganilor a scăzut cu 11% faţă de 2022.

Pe de altă parte, cetăţenii turci au depus 101.000 de cereri, ceea ce reprezintă o creştere de 82% faţă de anul precedent, cele mai multe dintre ele fiind înregistrate în Germania.

Nu toate cererile depuse în UE sunt aprobate şi au strânsă legătură cu naţionalitatea, astfel că rata de acceptare în 2023 a fost de 43%, cea mai mare din 2016.

Sirienilor şi afganilor li s-a acordat protecţie în 80% şi, respectiv, 61% din cazuri, dar sub statute diferite. În majoritatea cazurilor, sirienilor li s-a acordat protecţie subsidiară, care le permite să rămână în ţară, dar cu mai multe obstacole în calea dobândirii cetăţeniei sau a obţinerii unui permis de şedere permanentă. Pe de altă parte, afganii au obţinut, în general, statutul de refugiat din cauza persecuţiilor comise de talibani, care se află la putere din august 2021.

Câte cereri de azil a primit România în ultimii doi ani

În România, numărul de azilanți a scăzut în 2023 față de anul anterior. Inspectoratul General pentru Imigrări (I.G.I.) a înregistrat anul trecut 10.157 de cereri de azil. 2.821 dintre ele au fost solicitate de cetățeni din Bangladesh – 2.821, iar clasamentul este completat de cetățeni din Siria - 1955 și Pakistan – 1.231.

Cifra este cu aproape 18% mai mică decât în 2022, când datele publicate de Uniunea Europeană au înregistrat 12.355 de cereri de azil depuse în România.

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...