Cum vrea să scape de condamnare evazionistul fugar Avraham Morgenstern. Prietenul lui Radu Mazăre mizează pe ajutorul Curții Constituționale

Miercuri, 26 Ianuarie 2022, ora 21:30 5723 citiri
Avraham Morgenstern a fost reținut de DNA în dosarul de evaziune fiscală, apoi a fugit din țară înainte să fie condamnat. FOTO: Captură Digi24

Unul dintre oamenii de afaceri preferați ai lui Radu Mazăre pe vremea când era edil al Constanței, Avraham Morgenstern, vrea să scape de condamnarea de 8 ani de închisoare pentru evaziune fiscală cu ajutorul Curții Constituționale. Avraham Morgenstern – fugar prins în Argentina – vrea să beneficieze și el de prevederile legii prin care evazioniștii scapă de închisoare dacă achită prejudiciul.

Avraham Morgenstern a fost patronul firmei Shapir Structures cu ajutorul căreia fostul edil Radu Mazăre a ridicat cartierul de locuințe sociale „Henri Coandă” din Constanța, afacere care i-a adus un dosar penal pentru luare de mită.

Secția Penală a Înaltei Curți i-a achitat atât pe Mazăre, cât și pe Morgenstern, DNA a făcut apel, apoi cauza s-a suspendat până ca magistrații de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să-i lămurească pe judecătorii români ce se aplică cu precădere: deciziile CCR sau dreptul european cu privire la fraude pe banii UE. Odată tranșată chestiunea la CJUE, procesul s-a reluat în faza de apel, iar Radu Mazăre, fratele lui Alexandru Mazăre, precum și Avraham Morgenstern au termen pe 7 februarie 2022.

Numai că Avraham Morgenstern are o condamnare definitivă de 8 ani de închisoare pentru evaziune fiscală cu un prejudiciu de 10 milioane de euro. Decizia definitivă a fost pronunțată de Curtea de Apel București pe 11 august 2017.

La fond, care s-a judecat pe rolul Tribunalului București, Morgenstern primise 12 ani de pușcărie. Tocmai de aceea, omul de afaceri israelian a fugit din țară înainte de decizia definitivă, cu toate că era pus sub control judiciar. Mai exact, instanța de apel a constatat, pe 17 mai 2017, că Avraham Morgenstern lipsește de la proces, motiv pentru care judecătorii au cerut explicații de la Poliție. Polițiștii au răspuns că omul de afaceri nu a respectat condițiile impuse prin controlul judiciar, iar instanța a emis un mandat de arestare preventivă în lipsă.

Asta nu i-a oprit pe judecători ca, două luni mai târziu, să-i „taie” 4 ani din condamnarea primită de Avraham Morgenstern pe fond și să-l condamne la 8 ani de închisoare.

Morgenstern vrea să beneficieze și el de „legea evazioniștilor”

În prezent, avocata lui Avraham Morgenstern a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) casarea și trimiterea spre rejudecare pe rolul Curții de Apel București a unei cauze în care omul de afaceri israelian cere sesizarea CCR cu o excepție de neconstituționalitate a prevederilor legii nou-apărute, și anume aceea care îi „iartă” pe evazioniști de pușcărie dacă achită prejudiciul.

Mai exact, omul de afaceri critică dispozițiile Articolului 10 din Legea 241/2005, așa cum a fost ea modificată și completată prin Legea nr. 55 din 31 martie 2021.

Avocata omului de afaceri a argumentat că dispozițiile acestei legi ar încălca articolul 16 din Constituția României care garantează egalitatea în drepturi.

Asta pentru că, potrivit susținerilor avocatei în fața ICCJ, undeva în ultimele modificări ale normelor pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale a fost stipulat că de beneficiile legii se bucură evazioniștii care au achitat prejudiciul „până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive”.

Ori, potrivit avocatei, tocmai asta îl supără pe Avraham Morgenstern, anume că el a fost condamnat deja, fără să se bucure de prevederile acestei legi. Tot el spune că ar fi achitat prejudiciul încă din 2017, când ar fi „depus la ANAF o scrisoare de garanție bancară”.

„În forma în care a fost redactată legea, adică prin formularea până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești, exclude persoanele pentru care s-a pronunțat deja o decizie. Dacă CCR ar admite excepția de neconstituționalitate, atunci recurentul (n.r. – Avraham Morgenstern) ar fi în situația în care ar putea beneficia de norma mai favorabilă. (…) Indiferent de data faptei, durata procesului nu este în controlul persoanei condamnate, deci se încalcă articolul 16 din Constituție care spune că în cazuri egale tratamentul nu poate fi diferit. În interiorul aceleiași categorii (n.r. – a celor acuzați de evaziune fiscală – n.r.) cei care nu au obținut o hotărâre până la 14 aprilie 2021 pot beneficia de prevederile legii, iar cei ale căror procese s-au desfășurat cu celeritate, nu pot beneficia”, a declarat în fața instanței avocata lui Avraham Morgenstern.

Ce „portiță” de scăpare are Avraham Morgenstern, chiar și după condamnare

Iată ce prevede mai exact legea invocată de avocata lui Avraham Morgenstern, așa cum a fost ea promulgate de președintele Klaus Iohannis:

„În cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 8 (n.r. – sustragerea de la plata obligațiilor fiscale) și 9 (n.r. – evaziunea fiscală), dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepsește, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare. (1^2) Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin. (1) și (1^1)” – art. 10 alin 1 din Legea 241 din 15 iulie 2005, modificat prin Legea nr. 55 din 31 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial pe 1 aprilie 2021.

Pe de altă parte, procurorul de ședință al DNA a declarat, miercuri, 17 ianuarie, că Avraham Morgenstern nu a plătit prejudiciul. În replica, avocata lui Morgenstern spune că, din contră, clientul ei ar fi plătit la ANAF 53 de milioane de euro prin intermediul unei scrisori de garanție bancară, astfel încât prejudiciul ar fi fost acoperit „în integralitate”.

Deși omul de afaceri israelian are o condamnare definitivă, iar – cel puțin teoretic – legea nu poate fi retroactivă, există o „portiță” de scăpare pentru Avraham Morgenstern: prevederile care spun că inculpaților li se aplică legea mai favorabilă. Astfel, omul de afaceri poate invoca acest lucru în căile extraordinare de atac, cum ar fi contestația în anulare sau contestația la executare.

Ultima informație publică despre Avraham Morgenstern o găsim într-un comunicat al Ministerului Justiției din data de 7 ianuarie 2022 și se referă la stadiul procedurilor de extrădare a acestuia din Argentina, țară unde a fost prins în decembrie 2017 și de unde nu a putut fi repatriat nici până în prezent.

„Republica Argentina a aprobat extrădarea acestuia (n.r. – a lui Avraham Morgenstern), dar hotărârea nu este definitivă. Procedură în curs, recursul fiind pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii”, precizează MJ.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru Morgenstern în Dosarul „Henri Coandă”

Fostul primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, fratele acestuia, fostul senator Alexandru Mazăre, şi omul de afaceri Avraham Morgenstern au fost trimişi în judecată, în 1 aprilie 2016, pentru fapte de corupţie, în dosarul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul „Henri Coandă” din Constanţa.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Radu Mazăre, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a lansat, la începutul anului 2011, programul de construire a unor locuinţe modulare grupate în Campusul Social „Henri Coandă”, aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanţa.

În acest context, Avraham Morgenstern i-ar fi dat lui Radu Mazăre 175.000 de euro, pentru că acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei pentru contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).

Anchetatorii susţin că din cei 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferaţi în contul personal al lui Radu Mazăre şi 80.000 de euro în contul pus la dispoziţie de fratele acestuia, fostul senator Alexandru Mazăre, ambele fiind deschise la o banca din Israel.

„Banii, primiţi în mai multe tranşe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparţinând unor societăţi off shore, conturi deschise la bănci din străinătate”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

În schimbul banilor primiţi de la Morgenstern, Radu Mazăre a iniţiat hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziţie sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de omul de afaceri.

De ce a luat 8 ani de pușcărie Avraham Morgenstern pentru evaziune fiscală

Al doilea dosar al lui Avraham Morgenstern este cel de evaziune fiscală, prin firma Shapir Structures. Potrivit DNA, în perioada 2009 — 2014, Morgenstern nu a înregistrat corespunzător veniturile obținute din trei contracte încheiate cu RAEDPP (Exploatarea Domeniului Public și Privat) Constanța și Confort Urban SRL Constanța și nu a înregistrat facturile fiscale aferente veniturilor în executarea acestor contracte.

„În aceeași perioadă, inculpatul a înregistrat cheltuieli fictive, reprezentând consultanță și asistență tehnică oferite de societățile Larton Consultants ltd Cipru și Comrad Leasing ltd Cipru. Aceste activități au fost realizate cu scopul de a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, producând un prejudiciu de peste 10.000.000 de euro", susține DNA.

În dosar, procurorii au pus sechestru pe bunuri mobile și imobile ale lui Avraham Morgenstern și Shapir Structures SRL, în valoare totală estimată de circa 2,8 milioane lei și 4 imobile situate în municipiul Constanța, neevaluate.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News