Avocat Dr. Daniel MOREANU: Ce este și ce nu este o factură?

În această perioadă un subiect îndelung discutat este sistemul naţional de facturare electronică RO e-Factura care este aplicabil începând cu data de 01 ianuarie 2024 în ceea ce priveşte obligaţia operatorilor economici de a raporta facturile emise, iar din data de 01 iulie 2024 există obligaţia de a transmite facturile numai prin intermediul sistemului naţional RO e-Factura.

Însă înainte de analiza în detaliu subiectul facturării electronice RO e-Factura, inclusiv existenţa acestui sistem în alte state, aspecte care vor constitui obiectul unei examinări viitoare, prin acest scurt articol ne propunem să răspundem următoarelor întrebări: Ce este şi mai ales ce nu este o factură? Ce este aşa-zisa „factură proformă” atât de des întâlnită în practică? Ce tipuri de facturi există?

Astfel, conform Codului Fiscal prin factură se înţelege documentul sau mesajul pe suport hârtie ori în format electronic care trebuie să conţină o serie de informaţii enumerate în Codul Fiscal, precum: numărul şi data emiterii, datele de identificare ale furnizorului/emitentului şi beneficiarului, denumirea şi cantitatea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, cota T.V.A. etc. Aşadar, factura poate fi emisă în format letric sau în format electronic, în acest ultim caz purtând denumirea de „factură electronică”.

În ipoteza în care valoarea facturii, inclusiv T.V.A., nu depăşeşte cuantumul de 100 EUR este permisă şi emiterea unei facturi în sistem simplificat care conţine mai puţine informaţii. În cazul în care furnizorul şi beneficiarul înscrişi pe factură sunt în fapt una şi aceeaşi persoană, înscrisul poartă denumirea de „autofactură”. Semnarea şi ștampilarea facturii nu constituie elemente obligatorii.

Totodată, sumele înscrise pe factură pot fi exprimate şi în alte monede decât moneda naţională LEU, sub condiţia ca valoarea T.V.A. colectată sau de regularizat să fie exprimată în LEI.

Factura este, aşadar, un înscris justificativ care stă la baza înregistrării operaţiunii din punct de vedere fiscal în contabilitatea furnizorului şi a beneficiarului, însă nu înlocuieşte şi nu reprezintă un act juridic / contract, indiferent dacă este semnată de către ambele părţi. Aceasta constituie un mijloc de probă cu privire la operaţiunea efectuată, dar nu este permisă anularea unei facturi pe cale judiciară.

În practică este des întâlnită aşa-numita „factură proformă” înscris lipsit de reglementare legală primară şi, aşadar, de efecte fiscale, nefiind reglementată în Codul Fiscal în vigoare şi neexistând obligaţia pentru furnizor sau beneficiar de înregistrare contabilă. Din punct de vedere juridic aşa-numita „factură proformă” poate constitui dovada unei oferte înaintată de către emitent beneficiarului în măsura în care întruneşte condiţiile legale.

Despre autor:

Dr. Daniel MOREANU este avocat reprezentând pe parcursul carierei companii internaţionale şi româneşti de top. În prezent coordonează activitatea MOREANU Law (www.moreanulaw.com) o firmă de avocatură dinamică din București cu expertiză extensivă în următoarele domenii: Drept Imobiliar și REITs, Fiducii și Trust-uri, Drept Corporativ și Insolvență, Fuziuni și Achiziţii, Litigii, Drept Bancar și Finanţări, Dreptul Muncii, Contracte Comerciale, Protecţia Datelor cu Caracter Personal și G.D.P.R. și Moșteniri Naționale și Internaționale.

Daniel MOREANU este Doctor în Drept cu cea mai înaltă distincţie, summa cum laudae, autorul unei lucrări care analizează instituţia Fiduciei şi a Trust-ului, precum şi a numeroase articole de specialitate în presa juridică şi de business.

Avocat celebru, speriat de introducerea banilor care expiră, pe model chinezesc: „Am zis că nu se poate, dar se va întâmpla din 2030"

Sergiu Vasilescu, unul dintre cei mai cunoscuți avocați din România, specializați în fiscalitate, respectiv în crypto, avertizează cu privire la pericolul iminent cu care se vor confrunta...

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...