Când vom avea prima autostradă care să lege două puncte cardinale ale României: cele trei variante posibile

România are în lucru, licitație sau studiu de fezabilitate multe proiecte mari de infrastructură care compun rute importante pentru schimburile comerciale cu vestul Europei.

Altele sunt absolut indispensabile pentru siguranța circulației interne pentru că unesc diverse zone geografice pentru care în acest moment singura alternativă pentru a circula decent este avionul.

Părți importante din aceste trasee sunt deja date în circulație. Altele se află în licitații de lucrări. Sunt însă și tronsoane importante care în acest moment sunt doar niște linii trasate pe hartă, pentru care nu s-au făcut studii de fezabilitate. Există însă o strategie și par că autoritățile se țin de aceasta sau sunt nevoite să se țină, altfel pierd bani.

Vor fi gata în câțiva ani, însă acesta este scenariul foarte optimist pentru că altfel avem de spart munți, de făcut tuneluri, prețurile materialelor se pot modifica sau atribuirea contractelor poate fi întârziată de licitații contestate.

1. Varianta A4-A2-A0-A1

Ziare.com a solicitat părerea experților în infrastructură pentru cele trei variante de autostradă posibile care să lege două puncte cardinale ale țării: N-S sau V-E.

Cel mai avansat traseu care va străbate România de la est la vest este A4-A2-A0-A1, adică din Portul Constanța până la granița cu Ungaria, la Nădlac.

Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a spus într-un interviu pentru Ziare.com că aceasta este cea mai avansată rută dar și că a absorbit cea mai mare parte a fondurilor europene pe care le-am accesat de la intrarea în UE până azi.

”Cea mai mare parte a rutei este deja construită. Vorbim de aproximativ 80%. Dacă mergem dinspre Constanța spre București avem A4-centura Constanța și A2 date în exploatare. Mai departe ar trebui să fie Autostrada de Centură București, cu inelul sudic care ar trebui să fie în circulație până anul viitor și în execuție pe celelalte tronsoane. Apoi A1 – București – Pitești este în exploatare, iar de acolo urmează ”Cuiul lui Pepelea”, A1 Sibiu-Pitești. Tronsonul cel mai scurt, Sibiu-Boița (13 km) a fost deschis anul trecut, în decembrie.

Celelalte sectoare sunt toate contractate. Pitești-Curtea de Argeș este în lucru din 2021 și este în stadiul fizic de aproximativ 30%. La celelalte tronsoane, pe zona montană, ar trebui să înceapă lucrările anul acesta sau începutul anului viitor. Sunt însă destul de dificile. Probabil acolo vom vedea termene contractuale care se vor prelungi până 2028. Dar am mai avut surprize și pe tronsoane mai ușoare de autostradă astfel că trebuie să urmărim cu mare atenție ce se întâmplă.

Contează și ce face statul român cu aceste proiecte pentru că încă mai este de lucru cu exproprierile, cu scoaterea din circuitul forestier pentru foarte multe suprafețe împădurite, trebuie aprobate proiecte tehnice. Sperăm că studiul de fezabilitate, făcut în 2008, în baza căruia au fost semnate aceste contracte, să nu fie invalidat de soluțiile propuse de antreprenori, să nu ajungem la situații pe care le-am mai avut pe alte tronsoane, cu rezilieri, cu blocaje din cauza costurilor care explodează.

Mai departe, de la Sibiu până la Holdea, undeva la limita dintre Timiș și Hunedoara, autostrada este construită, este dată în circulație aproape toată. Dar mai este vestita ”autostradă a urșilor” - cu tuneluri pentru urși – de 9 kilometri, care nu este realizată. S-a semnat anul trecut contractul, cu societatea UMB. Este un sector pe care l-am inclus în PNRR. Ar trebui să fie gata în 2026.

Este un tunel de 2,5 kilometri, o zonă mai dificilă, ar trebui să primim anul acesta mai multe răspunsuri în urma proiectării. Iar dacă lucrurile merg bine, la anul pe vremea aceasta ar trebui să vedem primele lucrări la aceste tuneluri de care depinde finalizarea celor 9 km și deschiderea practic a întregului sector de la Sibiu până la graniță.

Deci pe această rută ar fi cele mai bune perspective să lege două puncte cardinale în premieră dacă nu apar surprize neplăcute, dacă statul și constructorii își fac treaba. Ar trebui undeva în 5 ani să circulăm încontinuu de la Constanța până la Nădlac, la granița cu Ungaria. Termenul contractual este 2028, însă rămâne de văzut dacă se poate respecta pentru că vorbim despre primele proiecte cu adevărat grele de autostradă montană în România și, atunci, bazându-ne pe experiența ultimilor ani, luăm în considerare că pot să apară mici decalaje dar trebuie să menținem presiunea ridicată astfel încât lucurile să se miște”, a explicat Horațiu Cosma.

Sursa: Asociația ProInfrastructură HARTĂ INTERACTIVĂ

2. Varianta A8-A3

Următoare conexiune rutieră de mare viteză proiectată între estul și vestul țării pornește de la Ungheni, județul Iași, la podul peste Prut (granița cu Republica Moldova) și continuă până în Bihor, la Borș, la nord de Oradea (granița cu Ungaria) mergând pe autostrăzile A8 și A3.

Potrivit lui Horațiu Cosma, această conexiune este puțin mai în urmă față de Constanța-Nădlac.

”La podul peste Prut înțeleg că a fost obținut acordul de mediu, s-a lansat licitația strict pentru lucrări și conexiunea cu drumurile din imediata vecinătate, drumurile județene de o parte și de cealaltă a Prutului. Mai departe, autostrada A8 de la podul peste Prut până la Pașcani este în proiectare însă sunt foarte multe întârzieri pentru că s-a tărăgănat foarte mult anul trecut cu aprobarea traseului final, cu aprobarea tipului de drum (dacă este autostradă sau drum expres), decizie luată abia la finalul anului 2022, cu studiile de fezabilitate, de mediu, proiectare de detaliu. Probabil că acolo anul viitor, în 2024, ar trebui să avem un proiect finalizat pe baza căruia să se lanseze licitația de lucrări pe acest sector dintre Iași și Pașcani (aproximativ 100 km).

Mai departe, în 2025 se va face contractarea lucrărilor și, după un calendar ideal, în 2027-2028, ar trebui să fie și aici autostrada finalizată.

Apoi, de la Pașcani la Târgu Mureș, trecerea montană, aici sunt în licitație cele două sectoare de capete (din județele Neamț și Mureș) pe care le-am inclus în PNRR (aproximativ 60 km în total). Studiul de fezabilitate este realizat, acordul de mediu este obținut, în 2026 ar trebui să circulăm pe aceste două sectoare.

În zona montană dintre ele lucrurile sunt puțin mai în urmă, trebuie obținut acordul de mediu, trebuie rezolvate toate chestiunile legate de proprietate, de scoaterea din fondul forestier. Este o zonă de trecere montană foarte dificilă (aproximativ 100 kilometri) și costurile vor fi în consecință. Sunt mult mai multe tuneluri, viaducte. Din ce am văzut că au comunicat autoritățile, dar și din estimările mele, acest tronson va fi gata după anul 2030.

Apoi, dacă trecem deja pe A3, tronsonul de la Târgu Mureș până la Nădășelu, la vest de Cluj, Napoca este în circulație. De la Nădășelu la Poarta Sălajului, aproape de Zalău, este în execuție. Este prins în PNRR iar constructorul este UMB. Stadiul fizic este de 50%. Lucrurile se mișcă acolo dar sunt mici probleme cu alunecări de teren. Sunt soluționate contractual, dar acolo nu cred că se va termina anul acesta așa cum erau termenele contractuale, ci anul viitor sau chiar mai târziu.

Apoi începe din nou o parte mai complicată. Este vorba despre Tunelul Meseș, în apropierea Zalăului, pe tronsonul de la Poarta Sălajului până la Nușfalău. Tocmai a fost anulată licitația lansată în 2020. Au fost tot felul de probleme însă până la urmă a fost anulată pe motiv că prețurile nu ar mai fi de actualitate.

Cei de la Compania de Drumuri au transmis însă că o va relansa pe prețuri actualizate. Este un tronson de 40 kilometri extrem de dificil, Tunelul Meseș are aproape 3 km, în afară de acesta mai sunt 65 de poduri, viaducte pe o lungime de 13 km prin dealurile transilvănene extrem de complicate. Și aici vorbim tot de 2028-2030 ca termen de finalizare, în funcție de cum se vor mișca autoritățile pentru că trebuie finalizată licitația, apoi lucrările.

Apoi, în județul Bihor este vestitul tronson Suplacu de Barcău-Borș, unde este construit și viaductul Suplacu de Barcău, de aproape 2 km. Au fost nenumărate probleme, de la experiența cu Bechtel din 2013 când a fost reziliat contractul, apoi a urmat o reziliere de contract cu o firmă spaniolă, au mai fost alte licitații anulate.

Deci este o epopee tristă acolo pe un tronson relativ ușor pe zona de Câmpie de Vest. Nu este ceva tehnic dificil. În momentul de față este din nou licitație și sperăm că de data aceasta să se meargă până la capăt cu realizarea autostrăzii. Acolo Bechtel a ajuns până la stadiul de 50% la momentul în care s-a reziliat contractul.

Dacă ar fi să vorbim per total, putem vorbi după 2030 de finalizarea întregului coridor de la Ungheni la Borș”, a mai explicat fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Traseele aproximative ale rutelor care vor uni punctele cardinale ale României:

Roșu: A7-A0-A5 (Siret - Giurgiu)

Albastru: A4-A2-A0-A1 (Constanța - Nădlac)

Portocaliu: A8-A3 (Ungheni- Borș)

3. Varianta A7-A0-A5

A7-A0-A5 sunt autostrăzile care ar compune traseul de mare viteză între nordul și sudul României, între punctele vamale Siret (Suceava) și Giurgiu.

”Acolo lucrurile stau în felul următor: de la Siret la Suceava și Pașcani, pe o lungime de 100 km, cele două sectoare sunt în proiectare. Și aici lucrurile se mișcă destul de încet, studiile geotehnice de teren, acord de mediu ar fi trebuit să fie deja obținute. Au fost ceva întârzieri date de mobilizarea proiectantului. Anul acesta se vor realiza aceste etape de proiectare și se va da drumul la licitație.

De la Pașcani în jos până la sud de Ploiești este prins în PNRR, licitațiile au fost lansate, sunt contracte semnate pe 8 loturi din 13, pe celelalte se așteaptă finalizarea contestațiilor și încheierea contractelor. Ar fi trebuit să fie gata până în 2026 dar termenele sunt începând din 2024 pentru tronsoanele contractate anul trecut, 2025 pentru cele contractate recent deci vom avea o salbă de deschideri începând de anul viitor până în 2026.

De la Ploiești există deja Autostrada A3 până la București. Apoi, de pe A3 ar trebui să se intre pe A0 pe nodul aflat în construcție la UMB pe lotul DN 1 (Corbeanca) și DN 2 (Afumați ) și, ori pe o latură ori pe cealaltă, să ajungă pe viitorul drum de mare viteză București-Alexandria. Pentru că București-Giurgiu și București–Alexandria au un sector comun, unde A5 (București-Giurgiu) se va bifurca undeva în zona Ghimpați.

Însă Tronsonul Ghimpați-Giurgiu nu este prioritizat până în 2027. Acolo nu există SF, nu există nicio licitație în acest sens, probabil că în viitorul exercițiu financiar european vor fi făcute demersurile pentru acest proiect. Astfel că discutăm după 2030 de finalizarea lucrărilor complet cu diverse inaugurări pe A7 și A0 până atunci, începând de anul viitor”, a mai explicat Horațiu Cosma.

Pe de altă parte, între București și Giurgiu este modernizat drumul național 5, cu câte două benzi pe sensul de mers și o viteză de circulație maximă de 100 de km/oră. Dezavantajul este că șoseaua, care asigură un flux important de mărfuri, trece prin nenumărate localități.

Verdict oficial în cazului celei mai așteptate autostrăzi din România. Când va fi gata A7: „Nu avem emoții!”

Moldova încă este singura regiune din România fără autostrăzi, care să o „lege” de restul țării. Totuși, instituțiile responsabile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere promit...

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...