Infrastructura rutieră crește nivelul de trai. În județele cu cel puțin un tronson de autostradă, PIB-ul pe cap de locuitor e cu până la 25% mai mare

O echipă de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor a concluzionat că PIB-ul pe cap de locuitor este cu 25% mai mare în județele care au cel puțin un tronson de autostradă față de județele fără autostradă, iar dacă sunt considerate și date din municipiul București, diferența este de +36%.

În ceea ce privește “viteza” de dezvoltare, datele de până acum arată că rețelele de drumuri cresc extrem de lent în România, pe “cioturi” de infrastructură mare: România a reușit, până acum, să construiască în medie mai puțin de 45 de kilometri de autostradă pe an, arată Economedia.

Date din Analiza Romanian Economic Monitor arată că celelalte țări din regiune stau mult mai bine la capitolul lungimii totale a autostrăzilor raportată la suprafața țării

România a depășit în septembrie 2023 borna de 1000 de km

În luna septembrie, o dată cu inaugurarea noului tronson al Autostrăzii Transilvania (A3) de aproape 14 km între Nușfalău (județul Sălaj) și Suplacu de Barcău (județul Bihor), România a trecut de un prag simbolic de 1000 de kilometri de drumuri de mare viteză (autostradă și drum expres).

În contrast, celelalte țări din regiune stau mult mai bine la capitolul lungimii totale a autostrăzilor raportată la suprafața țării. Analiza subliniază că România a avut un ritm anual lent în privința construirii noilor autostrăzi. Pornind de la semnarea primului contract din perioada postdecembristă a României, contractul controversat cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania, analiza economiștilor de la UBB calculează că România a reușit să construiască în medie mai puțin de 45 de kilometri de autostradă pe an, cu toate că aceste dezvoltări infrastructurale au avantaje clare atât pentru societate, cât și pentru economia țării.

Datele Romanian Economic Monitor arată că deși aceste investiții importante în infrastructură ajută la accelerarea și fluidizarea circulației rutiere, respectiv pot contribui la reducerea numărului de accidente rutiere, ele au în același timp o contribuție semnificativă și la dezvoltarea economică a țării.

Clujul, Timișul, Brașovul și Constanța sunt județele cu cel mai mare PIB mediu județean pe cap de locuitor. În ceea ce privește dotarea cu infrastructură, în afară de zona București-Ilfov (cu 83 km), județele care stau cel mai bine la kilometri de autostrăzi sunt Timișul (108 km), Călărașiul (104 km), Hunedoara (81), Alba (77), Constanța (74 km), Sibiul și Clujul (la egalitate, cu câte 68 km).

“Relația este una bidirecțională: autostrăzile au un impact pozitiv asupra dezvoltării economice, dar și proiectele de dezvoltare infrastructurală sunt direcționate preponderent în acele regiuni unde activitatea economică este mai intensă, companiile putând beneficia astfel la maxim de dezvoltările infrastructurale. Avantajul economic al autostrăzilor poate fi surprins în primul rând în eficientizarea relațiilor furnizorilor cu clienții de-a lungul întregului lanț valoric. Livrările de marfă între companii, precum și între companie și clientul final devin mult mai rapide și predictibile, ajutând atât la eficientizarea proceselor logistice, cât și la creșterea volumului de producție. Astfel, o infrastructură bine dezvoltată are un impact direct asupra creșterii valorii adăugate creată de mediul economic”, arată analiza Romanian Economic Monitor.

Infrastructura constituie un factor decisiv în creșterea investițiilor străine

Mai mult, dezvoltarea infrastructurală generală, care include și existența și accesibilitatea autostrăzilor, reprezintă un criteriu decizional important pentru companiile multinaționale care se află în căutarea unor locații optime pentru noile investiții, precum construirea de noi fabrici, arată sursa citată.

Conform ”A Study of Regional-Level Location Factors of Car Manufacturing Companies in the EU” realizat de Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, dezvoltarea infrastructurală a reprezentat cel mai important factor de decizie pentru companiile mari din industria auto care au cel puțin o locație pe teritoriul țărilor UE.

“Dezvoltarea autostrăzilor poate contribui semnificativ atât la eficientizarea activităților economice ale companiilor care se află în zona respectivă, cât și la atragerea mai multor investiții în acea regiune, oferind astfel un impuls puternic dezvoltării economice. Acest impuls poate fi surprins și prin nivelul mai ridicat al PIB-ului pe cap de locuitor în acele județe care dispun de acces la autostrăzi și alte elemente de infrastructură dezvoltată. Astfel, o accelerare a ritmului de construcție a noilor autostrăzi în România trebuie să fie o prioritate pentru ministerul de resort, contribuind astfel la redinamizarea creșterii economice a României”, concluzionează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA, conform Economedia.

România își dezvoltă infrastructura rutieră într-un ritm mult prea lent

“Cu ocazia inaugurării celui mai recent tronson de autostradă de 13,55 km de pe Autostrada Transilvania, șeful Companiei de Drumuri, Cristian Pistol a declarat că lungimea totală a drumurilor de mare viteză (autostradă și drum expres) ajunge la 1004 km. În presă însă s-a vehiculat cifra de 1008 km pe baza mai multor surse oficiale și neoficiale. Luând în considerare datele oficiale ale Institutului Național de Statistică putem utiliza o a treia cifră: 949 km de autostrăzi, 39,85km de drum expres, la care se adaugă noua secțiune de 13,55km, ajungând astfel la o lungime totală de 1002,55km, adică 1003km cu rotunjire. În schimb, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a raportat la sfârșitul anului 2022 că România are 991,46km de drumuri de mare viteză, la care se adaugă noului tronson de 13,55km, ajungând la un total de 1005,01 km”, menționează cercetătorii din echipa FSEGA.

Ministerul Transporturilor promitea recent că România poate să ajungă la 2000 km de autostradă până la anul 2030. “Această promisiune pare foarte optimistă, mai ales din perspectiva onorării la termen a contractelor de construcții de până acum, dar este cert că realizarea acestora ar putea avea un impact semnificativ asupra creșterii economice din România”, subliniază economiștii.

S-a deschis Transapuseana. Cum arată una dintre cele mai spectaculoase șosele din România FOTO

Primul lot din Transapuseana, drumul care traversează Munţii Apuseni, a fost inaugurat vineri, 26 aprilie. Este vorba despre 43 de kilometri de drum judeţean. Vicepreşedintele Consiliului...

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...