România, un stat vai-de-capul-lui. Consumul de resurse e imens, în timp ce organele reprezentative și autoritățile publice rulează la relanti

România nu este un stat eșuat. Chiar dacă așa i-a zis însuși Președintele României, în toamna anului trecut. Chiar dacă așa îi zic unii dintre criticii actualei guvernări, care îl are pe acest Președinte al României în rolul unuia dintre organele reprezentative, prin care poporul român își exercită suveranitatea aceea care îi aparține constituțional în exclusivitate.

În schimb, România este un stat vai-de-capul-lui.

Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că statul România, cu cele trei puteri constituționale (legislativă, executivă și judecătorească), cu organele reprezentative ale poporului suveran și cu toate autoritățile sale publice, își îndeplinește funcțiile și rolurile de stat la un nivel scăzut, cu rezultate penibile și cu un consum imens de resurse de toate felurile, comparativ cu rezultatele vizibile.

Nivel scăzut, dar acceptabil pentru publicul național, care nu își dorește mai mult.

Ca orice alt stat euro-atlantic, România există pentru a asigura fiecărui cetățean drepturile și libertățile specifice unui stat democratic, precum și pentru a „produce” toate bunurile publice la care fiecare cetățean să aibă acces neîngrădit și neîntrerupt.

Doar că publicul național nu a făcut mai nimic pentru a stabili, încă din momentul în care și-a asumat rolul de suveran în stat, ce drepturi și ce libertăți se așteaptă el de la statul România să îi fie asigurate, apărate, promovate și întărite fiecărui cetățean, și nici pentru a stabili la ce nivel de exigență să se întâmple astea.

A lăsat publicul național ca problemele legate de asigurarea drepturilor și libertăților cetățenești de către statul România să îi fie rezolvate de o mână de revoluționari de profesie ori de revoluționari amatori, cărora li s-au adăugat tot felul de profitori și de tupeiști, care au pretins că știu ei mai bine cum se rezolvă treaba asta cu edificarea statului „de drept”.

Iar dacă publicul național nu s-a străduit defel să își edifice din primul moment un stat în care drepturile și libertățile îi sunt asigurate fiecărui cetățean, atunci nici nu se străduie de trei decenii încoace să vegheze direct, ori prin organele sale reprezentative, la buna funcționare a instituțiilor statului, cele care au, cel puțin în intenție, menirea să asigure, să apere, să promoveze și să întărească drepturile și libertățile fiecărui cetățean.

La fel este și cu bunurile publice. Ca orice stat, România „produce” prin puterile sale și prin autoritățile publice toate bunurile publice de care să beneficieze fiecare cetățean, în mod neîngrădit și neîntrerupt, conform definiției despre ce înseamnă un bun public.

Vorbim despre administrația publică, apărarea națională, calitatea mediului, cultura, dreptatea, educația, infrastructura, ordinea publică, sănătatea și alte câteva. Toate astea sunt realizate de orice stat la nivelul minim al așteptărilor publicului consumator și niciodată mai mult decât atât.

Asta nu înseamnă că și resursele alocate pentru producerea bunurilor publice, indiferent de natura lor materială sau spirituală, sunt alocate tot la nivelul minim așteptat. Din contră. Cu cât este mai relaxat nivelul de așteptări ale publicului de la statul unde este el suveran, cu atât acel stat va face o mai mare risipă de resurse.

Iar de această risipă vor profita întotdeauna acei membri ai publicului care nu sunt în stare să își asigure din muncă inteligentă bunăstarea lor individuală.

Așa cum spuneam la început, dacă în România întâlnim fenomene de corupție, de impostură, de confiscare a domeniilor publice în interes personal, de grup și de familie, de relații mafiote în alocarea resurselor publice, toate astea ducând la un nivel submodest, spre penibil, al performanței statului în asigurarea bunurilor publice, asta nu înseamnă că România ar fi vreun stat eșuat.

Asta înseamnă doar că atât îi cere publicul național statului al cărui suveran este. Și nimic mai mult.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...