Deputatul minoritatii evreiesti, despre antisemitism si "fenomenul Sova" - Interviu

Colaborator:Georgiana Arsene
Marti, 03 August 2021, ora 00:556331 citiri
Deputatul minoritatii evreiesti, despre antisemitism si "fenomenul Sova" - Interviu

Deputatul Aurel Vainer, presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, a vorbit, intr-un interviu acordat Ziare.com, despre antisemitism si a taxat dur afirmatiile senatorului PSD Dan Sova, care afirmase ca in Romania nu a existat Holocaust.

Problema cea mai mare, mai sustine deputatul Aurel Vainer, se afla in mediul online, acolo unde mesajele antisemite sunt extrem de multe, iar cei care le posteaza sunt deosebit de "activi".

Cazul Sova, cu afirmatiile sale privind inexistenta Holocaustului in Romania reprezinta, in fapt, o situatie capabila sa produca ingrijorare. "Fenomenul Sova" denota tocmai lipsa de interes a unei categorii deloc neinsemnata a populatiei si lipsa capacitatii de a cunoaste, a recunoaste si a-si asuma propria istorie, crede Aurel Vainer.

Sprijinul acordat de minoritatea pe care o reprezinta actualei Puteri este rezultatul dorintei de stabilitate. Deputatul Aurel Vainer sustine insa ca un mare regret al sau este faptul ca in Romania formatiunile mici nu dau directii si nu determina decizii, asa cum se intampla in alte tari.

Anul 2012 are o deosebita insemnatate electorala. Credeti ca in campania electorala antisemitismul va cunoaste o recrudescenta?

Nu leg manifestarile antisemite de anul electoral 2012 sau de o recrudescenta a antisemitismului. Exista multe "vorbe" in domeniu si manifestari cantonate pe Internet si pe un anumit post TV, dar si la Partidul Romania Mare, in ziarele Tricolorul si Romania Mare. Important este faptul ca din anul 2008 pana astazi nu am avut incidente de natura vandalizarilor de cimitire, sinagogi sau altele asemenea. Dar exista in Bucuresti locuri si cladiri cu insemnele naziste, crucea de fier, svastica, chiar si pe zidul de la Palatul Regal am vazut.

Ele apar unde exista posibilitatea de a aplica grafitti de catre tineri mai exaltati. Dar intensitatea maxima e pe Internet, in virtual, unde exista o intensitate a mesajului antisemit, negationist, cele mai multe mesaje sunt fara nume.

In sistemul online se "lucreaza", cum spunea Lenin, "ceas de ceas si in proportie de masa", aceste mesaje amintesc mereu de elemente care ne supara foarte tare.
Manifestarea senatorului Sova, cea negand pur si simplu Holocaustul, spunand ca "in Romania nu a fost nici un pogrom, iar ceea ce a fost la Iasi s-a datorat germanilor", afirma un lucru complet fals! Exista Raportul comisiei de stat "Wiesel" care a spus clar si dovedit despre pogrom, nu doar despre atrocitatile din 1944, din Ardealul de Nord ocupat de trupele horthyste cand un numar mare de evrei au fost dusi pe drumul fara intoarcere al lagarelor de concentrare.

Dincolo de antisemitism, in plan cultural, ce evenimente ne semnalati?

Da, imi place sa fiu legat si de numeroase evenimente pozitive. La Suceava a avut loc o comemorare si o expozitie retrospectiva a scriitorului Benjamin Fondane (Fundoianu), o evocare extraordinara. El a trait jumatate din viata in Romania si jumatate in Franta, sfarsind la Auschwitz...

A mai fost vizita scriitorului israelian Amos Oz, cu un mesaj prosemit fara cusur. La fel, regizorul Radu Mihaileanu, evreu romano-francez. Deci, dincolo de antisemitism exista momente ce marcheaza valoarea contributiei evreiesti in Romania.

Ce denota "fenomenul Sova"?

"Fenomenul Sova" denota tocmai lipsa de interes a unei categorii deloc neinsemnata a populatiei si lipsa capacitatii de a cunoaste, a recunoaste si a-si asuma propria istorie.

Nimeni nu face ceva negativ, pentru revansa! Daca in Europa a fost un Holocaust cu sase milioane de victime parada de autosatisfacere in durere, ci ca omenirea sa invete ceva deosebit. Dar iata ca exista o categorie de romani deloc interesati de acest subiect si nu accepta faptul ca militari romani in uniforma au facut astfel de atrocitati. Nu am ce comenta despre "trimiterea lui Sova de catre Ponta "sa invete"...

Exista programe in scoli, dar ar trebui intensificate in invatamantul universitar si la studii teologice ar trebui ca studentii sa fie familiarizati cu subiecte privind antisemitismul, xenofobia, ura de rasa si orice forma de totalitarism. Exista in tara centre de cercetare specifica, de exemplu, la Bacau datorat profesorului Gabriel Stan, la Cluj, Institutul de studii ebraice la Universitatea Babes-Bolyai, la Iasi, Bucuresti etc. Dar ce este interesant, e ca autori romani masteranzi, doctoranzi abordeaza subiecte ale evreilor din Romania, despre cum acestia au contribuit la cultura romana, se dedica filme ca recent, filmul lui Radu Gabrea, "In cautarea lui Gruber".

Sprijiniti coalitia PDL-UDMR. Care sunt motivele de multumire si cele ale nerealizarilor?

De cand minoritatile au reprezentanti in Parlament, dupa Constitutia din 1990, 18 minoritati recunoscute au cate un reprezentant, cu precizarea ca eu, de exemplu am avut cca. 23.000 de voturi, din care doar vreo 3000 au fost ale votantilor evrei... Am fost alaturi de guvernari succesive care au sprijinit minoritatile ca organisme de utilitate publica si au promovat proiecte de prezervare a patrimoniului, de asistenta sanitara si de sprijin a cultului mozaic.

La nemultumiri e ceva important in aceasta perioada, o mare durere a mea e lipsa de cvorum, cred ca oamenii vor intelege necesitatea dialogului, oricat de vehement. De ce sa asteptam pana la alegeri? Exista regulamente, algoritm, dar nu se mai respecta nimic! Aceasta lipsa de colaborare duce la adancirea crizei.

De ce sprijiniti actuala Putere?

Pentru ca sunt adeptul stabilitatii, fara asta nu evoluam. Daca ne dam votul unei echipe o dam pentru stabilitate. Dialogul, chiar ne-elegant duce la solutii. Alegerile care vin aduc clarificari vital necesare. Si in alte tari formatiuni mici dau directii si determina decizii, la noi nu e asa. Am putea face o politica curata, dar ma intristeaza sa vad o sala pe jumatate goala. Optimismul insa nu mi-l ia nimeni, aud voci in "underground", "vrem sa lucram impreuna". Trebuie doar bunavointa.