De ce devenim dependenți de abuzatori. Psiholog: ”De la atracție sexuală până la manipulare”

Luni, 16 Ianuarie 2023, ora 06:11
3852 citiri
De ce devenim dependenți de abuzatori. Psiholog: ”De la atracție sexuală până la manipulare”
Victimă a violenței FOTO: pixabay.com

Cazul fraților Tate a scos la iveală pe lângă infracțiunile grave pe care autoritățile române au descoperit că le-au produs și metodele prin care victimele ajungeau să fie ”sclavele” lor. Tinerele care lucrau pentru cei doi britanici milionari stabiliți în România, aflați în arest preventiv momentan din pricina acuzațiilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și viol, s-au tatuat cu mesaje înjositoare.

Mai mult, unele dintre acestea nici nu se consideră victime, după cum au suținut chiar două dintre tinerele descoperite de polițiști în casa fraților Tate.

În același timp, mulți tineri încă îi susțin pe cei doi britanici, considerându-i modele de urmat.

De ce devenim dependenți de persoane care ne provoacă suferință?

Însă dependența de cei care provoacă suferință nu o întâlnim doar în cazulfraților Tate. În România, cel puțin, femeile agresate de soți, iubiti, concubini, copii agresați de părinți sau profesori, ajung la un moment dat să creasă că aceste lucruri sunt normale și chiar se ajunge la o dependență de acești agresori.

Iar acest fapt se vede din statisticile poliției care arată că doar 16% dintre victimele violenței sunt de acord cu montarea brățărilor de supraveghere pentru agresori.

De ce se întâmplă acest lucru? Iată explicția dată de psihiologul Mihai Copăceanu.

”La nivel psihologic atracția interpersonală are explicații profunde care merg până în relațiile noastre primare de atașament. Reținem că doar unele persoane pot fi atrase de unii bărbați. E ceva din noi, din istoricul meu personal care mă face să fiu atrasă de acea persoană. Și acest aspect necesită analiză.

Putem vorbi de o serie de factori implicați de la potențialul pe care îl reprezintă acel bărbat (economic, social) la factori de status (cum să simt eu în prezența sau alături de el) la factori de natură sexuală, atractivitate fizică până la tehnici de persuasiune și manipulare”, a spus expertul într-un dialog cu Ziare.com.

La nivel național, anul trecut, polițiștii au intervenit la peste 90.000 de cazuri de violență domestică, cele mai multe în mediul rural. Cele mai multe cazuri au fost semnalate prin 112, iar cele mai multe fapte sunt de lovire sau alte violenţe. Numărul lor este mai mare cu 12% față de 2021.

Sindromul Stockholm

Specialiștii consideră că la un moment dat, victimele agresiunilor dezvoltă așa-zisul sindrom Stockholm. Acesta este un mecanism de adaptare la o situație captivă sau abuzivă. Oamenii dezvoltă sentimente pozitive față de răpitorii sau abuzatorii lor de-a lungul timpului. Această condiție se aplică situațiilor, inclusiv abuzul asupra copiilor, abuzul antrenor-atlet, abuzul în relații și traficul sexual, scrie my.clevelandclinic.org.

De unde vine numele sindromului Stockholm?

Această condiție își trage numele de la un incident de jaf bancar din 1973, care s-a petrecut la Stockholm, Suedia. În timpul conflictului de șase zile cu poliția, mulți dintre angajații băncii captivi au dezvoltat simpatii față de hoți. După ce au fost eliberați, unii angajați ai băncii au refuzat să depună mărturie împotriva jefuitorilor în instanță și chiar au strâns bani pentru apărarea lor.

Un criminolog și psihiatru care investighează evenimentul a dezvoltat termenul „sindrom Stockholm” pentru a descrie afinitatea pe care unii angajați ai băncii au arătat-o ​​față de jefuitori.

Cercetătorii nu știu de ce unii captivi dezvoltă sindromul Stockholm, iar alții nu.

O teorie este că aceasta este o tehnică învățată transmisă de la strămoșii noștri. În civilizația timpurie, a existat întotdeauna riscul de a fi capturat sau ucis de un alt grup social. Legătura cu răpitorii a crescut șansele de supraviețuire. Unii psihiatri evoluționari cred că această tehnică ancestrală este o trăsătură naturală a omului.

O altă teorie este că o situație de captivitate sau de abuz este foarte încărcată emoțional. Oamenii își adaptează sentimentele și încep să aibă compasiune pentru agresorul lor atunci când li se arată o oarecare bunătate în timp. De asemenea, lucrând cu și nu luptând împotriva unui abuzator, victimele își pot asigura siguranța. Atunci când nu este rănită de către abuzator, o victimă se poate simți recunoscătoare și chiar să-și vadă agresorul ca uman.

Catalin Cîrstoiu, despre bunurile nedeclarate: „Ce ați fi vrut, să merg cu bicicleta?”
Catalin Cîrstoiu, despre bunurile nedeclarate: „Ce ați fi vrut, să merg cu bicicleta?”
Candidatul PSD-PNL la alegerile pentru Primăria București, medicul Cătălin Cîrstoiu a declarat vineri, 29 martie, că el și soția sa au muncit de „le-au sărit capacele” pentru a avea...
Proiect pentru plafonarea adaosului comercial la 20 la sută pentru produsele românești. „La produsele din import să pună orice adaos doresc ei”
Proiect pentru plafonarea adaosului comercial la 20 la sută pentru produsele românești. „La produsele din import să pună orice adaos doresc ei”
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Florin Barbu a anunţat vineri, 29 martie, că împreună cu echipa de la instituţia pe care o conduce, pregăteşte un proiect legislativ care va...
#atractie violenta, #mihai copaceanu, #Tate, #Andrew Tate, #Tristan Tate, #sindromul Stockholm , #stiri sociale