Baerbock adoptă o poziție clară la Ankara și Atena

În disputa turco-elenă, ministra germană de Externe Baerbock s-a distanțat clar de noua agresivitate a Ankarei. O luare de poziție corectă și importantă, apreciază Ronald Meinardus.

Prin vizitele ei în Grecia și Turcia, ministra germană de Externe, Annalena Baerbock, a pășit practic într-un câmp diplomatic minat.

S-a spus eufemistic că ar fi o vizită pe flancul sud-estic al NATO. Iar responsabila de la Berlin a reiterat neobosită importanța unității aliaților, în contextul războiului Rusiei în Ucraina.

Dar realitatea arată altfel: relațiile greco-turce, aflate deja de decenii în suferință, au ajuns din nou la un nivel deplorabil. Lumea și-a reamintit de vara de criză din 2020, când Ankara și Atena aproape că au ajuns la un război din cauza disputei privind frontierele maritime din estul Mării Mediterane.

Atunci, soluționarea crizei a fost posibilă prin implicarea masivă a fostei cancelare germane Angela Merkel și a partenerilor europeni. Doi ani mai târziu, lumea s-a schimbat major.

Merkel este la pensie. La Berlin guvernează o coaliție-semafor, cu o ministră de Externă de la Partidul Ecologist, care are o atitudine mai critică față de Turcia decât celelalte partide din Republica Federală.

Noua agresivitate a Ankarei

Politica Berlinului față de Turcia are ca obiectiv evitarea unei îndepărtări și mai mari a acestei țări de Europa. Războiul din Ucraina a scos în evidență și mai mult poziția specială, unică în care se află Turcia.

Guvernul turc este conștient de importanța geostrategică a Ankarei și profită de spațiul politic de manevră pe care simte că l-ar fi obținut în noul context. Ceea ce se reflectă în noua agresivitate din politica externă a Ankarei. Vizate de această politică agresivă sunt Siria, dar mai ales statul vecin Grecia.

Cât de deplorabile sunt relațiile turco-elene a constatat acum la fața locului ministra Baerbock. Conferința ei de presă comună cu omologul turc Mevlüt Çavuşoğlu a furnizat material bogat în acest sens - și asta chiar în fața camerelor de filmat.

Încălcările drepturilor omului în Turcia și șicanele permanente ale justiției turcești împotriva lui Osman Kavala au jucat doar un rol secundar. În centrul "schimbului de replici" - cum a fost descrisă conferința de presă de către observatorii occidentali - s-a aflat disputa greco-turcă.

Baerbock se poziționează clar

Spre bucuria gazdei elene, Baerbock nu a lăsat niciun dubiu privind poziția Berlinului față de disputa provocată de Ankara cu privire la insulele din Marea Egee. "Insulele grecești sunt teritoriu grec și nimeni nu are dreptul să conteste acest aspect", a precizat clar responsabila germană.

Ministrul turc de Externe s-a distanțat în felul său de aceste afirmații. La conferința de presă comună cu Baerbock, el a trecut peste eticheta diplomatică și a lăudat demersurile din trecut ale cancelarei Angela Merkel. Atunci, a spus Çavuşoğlu, Germania ar fi fost un "mediator onest" și "imparțial". Azi, Germania și UE ar fi căzut victime propagandei elene.

Ceva s-a schimbat - și nu doar în tonul discuțiilor. În chestiunea centrală a relațiilor greco-turce nu este vorba în principal de poziția Germaniei, ci de această formă a noii agresivități a Ankarei față de țara vecină Grecia.

Când membrii guvernului turc și aliații acestora își permit, mai mult sau mai puțin pe față, să pună sub semnul întrebării suveranitatea teritorială a unui stat membru al UE, atunci un membru al executivului german nu mai are altă opţiune decât să ia partea Greciei. În acest sens, Baerbock nu a făcut la Atena și Ankara decât să repete evidențe de ordin politico-diplomatic.

Critici și la adresa Atenei

Ar fi fals ca șefa diplomației germane să fie acuzată că ia părtinitor și necritic apărarea Greciei. La Atena, Baerbock a criticat, de exemplu, politica de azil şi cea privind refugiații a statului elen.

Ea a respins și cererea Atenei de despăgubiri din partea Germaniei pentru infracțiunile comise în timpul ocupației naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Cât privește livrările germane de submarine moderne pentru Turcia, foarte dezavuate de partea elenă, Baerbock a punctat fără echivoc că Atena și Berlinul "nu au aceeași părere" pe acest subiect.

În ciuda numeroaselor divergențe, Atena și Ankara au și un punct de vedere comun: nici Grecia şi nici Turcia nu sunt interesate de o mediere germană a disputei lor bilaterale. Era altfel pe vremea Angelei Merkel.

Dr. Ronald Meinardus conduce programul pentru Marea Mediterană al think-tank-ului atenian ELIAMEP.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Uniunea Europeană deschide, din nou, ușa Turciei. Interesul pentru un mediu stabil în estul Mediteranei dă startul unor noi discuții

Liderii Uniunii Europene au adoptat miercuri seara o declaraţie prin care se afirmă dorinţa unei relaţii reciproc avantajoase cu Turcia şi un interes strategic pentru un mediu stabil în estul...

Cine este șeful când vine vorba de apărare: NATO sau UE? ”Unele țări s-ar putea să se simtă foarte mult sub presiune”

Atât NATO, cât și UE vor să cheltuiască 100 de miliarde de euro pentru apărare - și asta duce la ciocniri între cele două instituții cu sediul la Bruxelles, scrie Politico. Uniunea...