Cum a fost obligată DNA să achite daune morale pentru „scurgerea” unor informații în presă

Joi, 24 Martie 2022, ora 03:30
5986 citiri
Cum a fost obligată DNA să achite daune morale pentru „scurgerea” unor informații în presă
Fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a fost achitat definitiv în 2018 FOTO Adevărul

O sentință a Tribunalului București, care nu este definitivă, obligă DNA să îi achite daune morale de 25.000 de lei fostului procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Tudose. Fostul procuror, care a fost achitat definitiv de Curtea Supremă, s-a plâns că în timpul anchetei au fost scurse date din dosar în presă, afectându-i imaginea.

Fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Tudose, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în vara anului 2016, fiind acuzat că în perioada iunie 2013 - primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate de anchetă au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi, printre beneficiarii acestor date nedestinate publicităţii fiind şi Sebastian Ghiţă.

În 2018, Tudose a fost achitat definitiv de Curtea Supremă. Printr-un proces deschis la Tribunalul București, fostul procuror general al PCA Ploiești i-a dat în judecată pe Laura Codruța Kovesi (fosta șefă a DNA), Lucian Onea și Cerasela Răileanu (procurori de caz), cerând daune morale de un milion de lei.

Plângerea lui Tudose

În procesul de la Tribunalul București, Tudose a invocat „nerespectarea dreptului la viaţă privată, facilitarea încălcării dreptului la propria imagine şi atingerea adusă vieţii private prin informaţiile şi datele personale furnizate în mod abuziv în presă în timpul urmăririi penale”.

Tudose a arătat în instanță că „la scurt timp după ieşirea lui de la DNA si până seara târziu, au fost difuzate pe posturi locale si naţionale ştiri formulate într-o asemenea manieră încât sa se sugereze publicului, încă înainte de a fi audiat, ca ar fi avut calitatea de suspect”.

Tudose a mai reclamat faptul că procurorii de caz din dosarul său, Lucian Onea și Cerasela Răileanu, „sunt vinovaţi de chemarea sau cel puţin acceptarea presei căreia i s-a permis să filmeze inclusiv în sediul DNA, prin geamul de la uşa de acces, aceasta fiind o practică permanentă a acestei unităţi de parchet (n.r. DNA Ploiești)”.

Fostul procuror general al PCA Ploiești s-a mai plâns că de la reținerea sa și până la trimiterea în judecată „în presă au apărut tot timpul date si informaţii nedestinate publicităţii, atât cu privire la cursul anchetei (deşi majoritatea covârşitoarea a actelor procesuale se derula la sediul parchetului sau la instanţă, în Camera de Consiliu), cât şi cu privire la probele administrate în cauză (inclusiv la declaraţiile martorilor cu identitate protejată), chiar înainte ca el sa ia cunoştinţă de aceste probe”.

„Este indubitabil faptul că, în tot timpul urmăririi penale, cei doi procurori de caz au lăsat să se „scurgă în presă” sau cel puţin au permis accesul presei la informaţii din dosar”, a mai arătat Tudose în procesul de la Tribunalul București.

Apărarea DNA și a lui Kovesi, Onea și Răileanu

Laura Codruța Kovesi s-a apărat în proces susținând că nu are calitate procesuală activă. Kovesi s-a mai apărat susținând că Tudose „nu a arătat în concret în cuprinsul acţiunii ce faptă ar fi comis care să atragă răspunderea sa delictuală, când ar fi comis şi în ce ar fi constat o astfel de faptă”.

La rândul său, Lucian Onea a susținut că „atât timp cât nu este acuzat de săvârșirea unei fapte ilicite și nu se indică nici măcar modalitatea practică a divulgării și difuzării de informaţii, de care el ar fi avut cunoştinţă, reclamantul nu dovedeşte, în primul rând, fapta ilicită imputabilă lui și nici măcar nu o afirmă în concret, aspect ce îl pune in imposibilitate de a comenta și combate prezenta acţiune”.

De asemenea, Cerasela Răileanu s-a a apărat spunând că „reclamantul prezintă doar supoziţii, acceptând ideea că informaţiile puteau fi furnizate şi de alte persoane decât ea sau de către colegul ei”.

Direcția Națională Anticorupție s-a apărat susținând că prin comunicatele de presă care îl vizau pe Tudose, și cu privire la care s-a plâns fostul procuror general al PCA Ploiești, „D.N.A. nu a formulat susţineri cu caracter de certitudine, cum eronat motivează reclamantul, ci, dimpotrivă, a acţionat păstrând echilibru între dreptul opiniei publice de a fi informată şi drepturile persoanelor inculpate, în considerarea prezumției de nevinovăție a acestora”.

Hotărârea instanței

Tribunalul București a respins cererea lui Tudose în ceea ce îi privește pe Kovesi, Onea și Răileanu, dar a admis în parte cererea în privința DNA, obligând instituția să îi achite lui Tudose suma de 25.000 de lei daune morale.

„Tribunalul reţine că „scurgerea” către presă a unor probe din dosare în timpul urmăririi penale, o fază nepublică a procedurii penale, constituie o ingerinţă în dreptul reclamantului la respectarea vieţii sale private în contextul în care respectivele înregistrări erau realizate în afara atribuţiilor publice ale reclamantului şi ofereau detalii despre activităţile reclamantului şi familiei acestuia şi îl puneau într-o lumină defavorabilă, creând impresia că acesta a săvârşit fapte penale anterior emiterii rechizitoriului şi pronunţării unei hotărâri judecătoreşti pe fondul cauzei”, se arată în sentința Tribunalului București.

Judecătorul a mai punctat că „dată fiind obligaţia legală de respectare a secretului probelor administrate în cursul urmării penale, nerespectarea acestei obligaţii s-a produs, dacă nu cu intenţie, cel puţin din culpa instituţiei pârâte DNA, care avea obligaţia legală de a organiza activitatea şi funcţionarea propriilor instituţii astfel încât să evite nerespectarea procedurii de protecţie a datelor nepublice”.

Sentința Tribunalului București nu este definitivă, fiind contestată atât de Tudose, cât și de DNA. Într-un alt dosar, Tudose a primit daune morale de 150.000 de lei pentru că a fost reținut și arestat nelegal. Nici această sentință nu este, însă, definitivă.

Iulian Dumitrescu rămâne sub control judiciar. DNA a dispus prelungirea măsurii asupra președintelui suspendat al CJ Prahova
Iulian Dumitrescu rămâne sub control judiciar. DNA a dispus prelungirea măsurii asupra președintelui suspendat al CJ Prahova
Procurorii DNA au prelungit cu încă 60 de zile măsura controlului judiciar şi restricţiile impuse iniţial preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean Prahova Iulian Dumitrescu, fost...
Încăierare între doi profesori și elevi de clasa a 7-a, la o școală din Bacău. Scandalul a fost filmat de colegi VIDEO
Încăierare între doi profesori și elevi de clasa a 7-a, la o școală din Bacău. Scandalul a fost filmat de colegi VIDEO
ISJ Bacău a demarat verificări la Liceului Tehnologic din Răchitoasa, după ce într-o şcoală generală care aparţine de acest liceu a fost filmat un incident aparent violent în care sunt...
#ancheta, #DNA, #procurori, #daune morale, #Laura Codruta Kovesi, #Lucian Onea DNA , #justitie