Iohannis a respins propunerile de procurori-sefi pe motive de legalitate. Explicatiile CSM si o hiba din noile legi ale Justitiei
Joi, 22 Noiembrie 2018, ora 10:57
Foto: Arhiva Ziare.com
CSM anunta, referitor la numirile de procurori-sefi respinse de presedintele Klaus Iohannis, ca procedura legala a fost respectata, fiind solicitat punctul de vedere al CNSAS, care nu a venit in termenul de 15 zile, astfel incat, in absenta lui, au fost luate in calcul declaratiile pe propria raspundere ale celor nominalizati.
"Conditia de a nu fi facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 si de a nu fi colaborat cu acestea a fost verificata in raport de declaratiile pe proprie raspundere, depuse de candidati, precum si de imprejurarea ca, in termenul prevazut de lege, Consiliului Superior al Magistraturii nu i-au fost comunicate de catre institutia abilitata raspunsuri afirmative in acest sens.
Procedura de verificare a indeplinirii conditiei prevazute de art. 48 alin. (10) - (12) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor corespunde practicii administrative constante a Consiliului Superior al Magistraturii", explica CSM, intr-un comunicat de presa remis joi.
De ce a respins Iohannis?
Precizarile vin dupa ce presedintele Klaus Iohannis a respins, miercuri, numirea Adinei Florea la conducerea DNA.
De asemenea, seful statului a respins alte patru numiri pentru functii de conducere in Parchetul ICCJ si la DIICOT. In toate cele cinci cazuri, presedintele a considerat ca nu sunt intrunite conditiile de legalitate.
"In conformitate cu dispozitiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si, avand in vedere considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 358/2018, Presedintele Romaniei respinge propunerile inaintate de catre ministrul justitiei, intrucat nu sunt indeplinite conditiile de legalitate necesar a fi intrunite, in mod obiectiv, de catre procuror, pentru a fi numit intr-o functie de conducere, respectiv cea prevazuta de art. 54 alin. (2) prin raportare la art. 48 alin. (10) si (12) din Legea nr. 303/2004", explica Presedintia.
Legea nu este explicita
Noile modificari legislative facute prin Legile Justitiei au introdus si prevederea potrivit careia nu pot fi numiti in functii de conducere magistratii "care au facut parte din serviciile de informatii", iar vechea prevedere viza "serviciile de informatii inainte de 1990".
Noua lege nu prevede ce institutie face verificarile posibilei apartenente la serviciile secrete. A ramas in vigoare doar vechea prevedere, alineatul 12, potrivit careia Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii face verificari pentru perioada de pana in 1990, dar fara a specifica situatia in cazul colaborarii magistratului, dupa 1990, cu alte servicii de informatii.
Cum s-a schimbat legea
Vechea prevedere din alineatul 10: Nu pot fi numiti in functii de conducere judecatorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecatorii care au un interes personal, ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege.
Cum a fost schimbat alineatul 10: Nu pot fi numiti in functii de conducere judecatorii care au facut parte din serviciile de informatii sau au colaborat cu acestea ori judecatorii care au un interes personal, ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege.
...
Alineatul 12, neschimbat: Inainte de numirea in functiile de conducere, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica si comunica, in termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, daca judecatorul a facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.
I.S.
Sursa: Ziare.com