Cum a început Moscova operațiunea de spălare a creierelor în zonele cucerite din Ucraina

Serhi Starușko și colegii săi jurnaliști tocmai își terminaseră ședința editorială de dimineață la începutul lunii martie, când vehiculele militare rusești s-au oprit afară.

În câteva minute, soldații au năvălit prin ușile din față ale clădirii cu trei etaje, unde se află un post de știri local din orașul-port ucrainean ocupat Berdiansk.

Aproximativ 50 de angajați au fost ținuți ostatici timp de cinci ore.

Deveniseră victime ale luptei din lumea reală pentru a controla fluxul de informații.

Forțele ruse ocupă orașe, amenință jurnaliștii și cer să răspândească opinii pro-Kremlin. Cei care refuză sunt nevoiți să închidă.

Strategia de a înlocui mass-media ucraineană cu cea pro-Kremlin include capturarea turnurilor emițător și întreruperea accesului la programele naționale de știri ucrainene în zonele controlate de forțele ruse. În schimb, semnalele pentru emisiunile pro-ruse sunt pornite.

Serviciul de Comunicații Speciale de Stat al Ucrainei a declarat pentru BBC că opt posturi sunt folosite pentru a transmite „propaganda și dezinformarea” populației locale din sudul Ucrainei.

Jurnaliștii ucraineni, amenințați. bătuți

În Berdiansk, Serhi a fost forțat să vină în fața camerei tv și să anunțe că declară război împotriva așa-zișilor „naționaliști ucraineni”. Rușii au spus că vor posta online această declarație luată cu forța dacă refuză să coopereze.

„Erau oameni înarmați peste tot, câteva zeci dintre ei și cred că cinci până la șase dintre ei erau de la FSB [serviciul de securitate rusesc]. Au spus: „acum e Rusia și dacă vrei să trăiești, trebuie să cooperezi”, își amintește Serhi, aflat acum în siguranță.

Pentru el și colegii săi, „cooperarea” însemna cereri de divulgare a contactelor activiștilor și soldaților locali pro-ucraineni și propagandă pro-rusă. Acestea nu erau amenințări goale.

"M-au dus într-o cameră separată. Au început să mă bată, mă băteau cu genunchii și palmele, așa că erau mai puține vânătăi", spune el, amintindu-și incidentul.

„Unul dintre ei m-a amenințat cu o armă. M-au întrebat dacă vreau să-mi sun soția să-mi iau la revedere de la ea”.

A doua zi, postul a fost preluat de ruși care și-au adus proprii reporteri. Prezentatorul rus a spus că armata a trebuit să preia controlul postului pentru că răspândește „dezinformări despre situația din oraș”.

Înainte de invazie, locuitorii din regiune puteau urmări zeci de canale naționale ucrainene - și câteva locale - dar acestea au fost blocate de atunci.

Cu excepția cazului în care au antenă satelit, cetățenii din orașele ocupate au acum acces doar la 24 de canale TV de stat rusești și la acele canale care difuzează din republicile autoproclamate din estul Ucrainei.

"Sunt doar știri false, nici nu vreau să mă uit la TV. Spală creierul oamenilor", spune Anna, în vârstă de 28 de ani care încă locuiește în Berdiansk. Ea urmărește doar un canal muzical și se bazează pe acces limitat la internet pentru știri de încredere.

Un canal din Crimeea a lansat buletine de știri pentru rezidenții din ceea ce Rusia numește „zonele eliberate” din sudul Ucrainei.

Nu se menționează războiul. Jurnaliștii susțin că „viața în regiune s-a îmbunătățit odată cu sosirea forțelor ruse”, iar aceste zone „au perspective reale de a ieși din criza creată de autoritățile ucrainene”.

"Aceasta este o parte cheie a strategiei ruse. Pentru că războiul informațional este întotdeauna o parte a unui război adevărat", explică Natalia Vihovska, de la Institutul Ucrainean de Informații în Masă.

"Încep să transmită televiziunea rusă, ameninţă jurnaliştii independenţi. Vin cu arme la redacţiile lor, la casele lor şi la casele părinţilor lor".

Aceeași tactică a fost folosită și când Crimeea a fost invadată în 2014, potrivit Reporters Without Borders, o organizație care susține libertatea presei.

Dar, pe lângă deturnarea undelor radio, rușii produc conținut impostor - așa cum a descoperit Mihailo Kumok, care deține o companie media în orașul Melitopol, din sudul Ucrainei.

După ce forțele ruse au preluat orașul, cinci ofițeri înarmați i-au bătut la ușă. I-au confiscat laptopul și computerul și i-au dus pe Mihailo și soția lui la baza lor - pentru o „conversație”.

L-au întrebat de ce compania sa de media i-a numit pe ruși „ocupanți”. Mihailo i-a întrebat cum ar trebui să-i numească?

„Au început să vorbească despre așa-zisa denazificare și le-am răspuns: Sunt evreu, sunt evreu vorbitor de limbă rusă – așa că de ce ați venit aici? Pentru mine, nu sunteți decât ocupanți”.

Mihailo spune că nu avea de gând să coopereze cu rușii și să publice propaganda lor, așa că a decis să-și închidă atât ziarul, cât și site-ul. Dar a fost șocat când a văzut un ziar fals cu marca companiei sale livrat localnicilor.

"Acela era un ziar fals cu tipărire groaznică, dar cu sigla noastră. Pe prima pagină era un portret al primarului instalat de Rusia, un mic portret al lui Putin și o poză în care ocupanții îi ajută pe cei aflați în nevoie".

Unul dintre articole spunea că autoritățile ruse vor scădea prețurile la gaze, vor anula toate datoriile bancare și vor anula temporar toate plățile de impozite.

Angajamente nerealiste, care fac ecou cu cele făcute de Rusia în Crimeea anexată în 2014.

„Atunci le-au promis rezidenților că vor anula datoriile, le vor returna economiile – dar nu s-a întâmplat nimic”, spune Eugen Fedcenko, redactor-șef la StopFake, o organizație de verificare a faptelor specializată în abordarea propagandei și știrilor false din Rusia.

„De aceea majoritatea ucrainenilor înțeleg că toate aceste promisiuni sunt doar cuvinte goale”.

Mihailo este de acord. El este îngrijorat de faptul că propaganda precum ziarul fals ar putea influența persoanele în vârstă, dar majoritatea, spune el, se vor uita la ce s-a întâmplat când forțele ruse au invadat Crimeea și au susținut forțele separatiste din estul Ucrainei în 2014.

„Oamenii de aici nu vor crede orbește mass-media rusă. În primul rând, se vor întreba: A devenit viața mea mai bună sau mai rea de când trupele ruse au invadat? Și viața aici a devenit cu siguranță mai proastă - aproape pentru toată lumea”, spune Mihailo.