Dar pensiile parlamentarilor?
Joi, 21 Ianuarie 2016, ora 08:37
Curtea Constitutionala a luat o decizie, cred, previzibila, in chestiunea pensiilor speciale ale alesilor locali.
Actul normativ a fost respins din trei motive principale: nu explica ce reprezinta aceasta pensie speciala si nici sursele de finantare, dar si creeaza inegalitati chiar si intre persoanele care ocupa aceleasi pozitii.
Parlamentarii au incercat sa dea o mica prima de retragere primarilor care nu vor mai fi pe liste si o motivatie suplimentara sa traga la alegeri celor in functie. Nimic nu justifica aceasta pensie speciala care, atentie, nu va greva doar bugetul actual, ci toate bugetele din viitorul Romaniei.
Nu vad ce conditii speciale de munca, ce merite extraordinare justifica aceasta bonificatie suplimentara si nu vad de ce alesii locali nu pot trai ca restul poporului din pensii obtinute potrivit principiului contributivitatii sau din banii pusi de o parte, investiti etc.
Dar va reamintesc ca in exact aceeasi situatie sunt si parlamentarii, fericiti beneficiari ai unor pensii speciale cu nimic mai justificate.
Toate argumentele pentru care Guvernul a atacat pensiile speciale ale alesilor locali la CCR stau in picioare si in cazul parlamentarilor, toate motivele pentru care CCR a luat decizia mi se par perfect aplicabile si in cazul parlamentarilor.
Si, totusi, pensiile speciale ale parlamentarilor raman. De ce?
A explicat presedintele CCR, Augustin Zegrean: "Toti parlamentarii s-au laudat la televiziunile voastre ca vor face contestatie, dar n-au facut (...) I-am asteptat, pentru ca au spus ca o fac, toti au spus! (...) Nu stiu daca aveau sau nu motive".
PNL, cel atat de atasat, nu-i asa?, valorilor #Colectiv, ca isi rupe acum hainele de pe el ca Guvernul sa modifice legea inepta a alegerilor locale votata de liberali in mai, iata ca nu a avut nicio problema cu pensiile parlamentarilor.
Faptul ca nu s-au dus la CCR arata ca tot circul iesirii din sala la votul final, ca sa se vada, pasamite, cine vrea si cine nu vrea pensii, se dovedeste o crunta ipocrizie. Au iesit din sala stiind sigur ca legea va trece si vor beneficia de ea si ei, dar nu au atacat-o, Doamne fereste!, la CCR, ca nu cumva sa piarda beneficiile.
Prea onorabila nu e insa nici situatia Guvernului, din acest punct de vedere. E foarte bine ca a modificat prin OUG aberantele pensii ale militarilor si politistilor care ar fi ajuns sa fie mai mari decat salariile acestora. Este, iata, salutar ca a atacat pensiile speciale ale alesilor locali.
Dar iata ca de pensiile parlamentarilor nu se atinge. Nu vad explicatie principiala pentru aceasta dubla masura. Vad doar teama de a nu supara Legislativul, cel de care depinde soarta acestui Cabinet.
Nu inteleg aceasta teama in cazul unui guvern apolitic, declarat fara ambitii electorale, alcatuit mai mult din oameni care fac un sacrificiu financiar in aceasta perioada cand incaseaza bani mai putini decat luau in mediul privat sau la Bruxelles.
Deci pentru ei, in frunte cu premierul, cred ca teama principala nu ar trebui sa fie aceea de demitere. Teama cea mare ar trebui sa fi aceea de ratare. Ce inseamna ratare? Sa nu se ridice la inaltimea exigentelor protestelor care i-au adus la putere.
Care exigente? Eu nu am auzit pe nimeni cerand sa se sparga pe bulevarde cisternele cu lapte si miere. Am auzit cerandu-se o guvernare respectuoasa fata de cetatean, transparenta, fara duble masuri, exclusiv in interes public si curajoasa in sens autentic reformist.
Din pacate, deocamdata nu vad asa ceva in Palatul Victoria. Vad o grija mai mare pentru pastrarea mandatului decat pentru continutul acestui mandat. Dar un mandat tehnocrat fara continut nu e cu nimic mai bun decat o clasica guvernare politica trantita furios de strada.
Sursa: Ziare.com