Viitorul NASA: Jupiter, Marte si Luna
Miercuri, 29 Iunie 2011, ora 16:50
Viitorul NASA este destul de ambitios - daca nu punem la socoteala limitarile bugetare de care sufera intreaga America. Dupa "pensionarea" ultimei navete spatiale, Atlantis, NASA isi va putea pune in aplicare cele mai curajoase planuri spatiale de pana acum.
In viitorul NASA stau trei corpuri spatiale care suscita imaginatia oamenilor dintotdeauna: Marte, Jupiter si Luna. La Centrul Spatial Kennedy a sosit, saptamana trecuta, un nou vehicul de explorare a planetei Marte, numit Curiosity, pentru a se pregati de lansarea programata pentru luna noiembrie, informeaza Time.
Inainte de lansarea Curiosity, pe 5 august cel mai devreme, o noua sonda spatiala, pe nume Juno, se va indrepta spre Jupiter, urmata de misiunea GRAIL in septembrie, care va studia campul de gravitatie al Lunii in detaliu.
Din toate cele trei, Curiosity va suscita, probabil, cel mai mult imaginatia publicului larg. Dotat cu sase roti si de dimensiunea unei masini mici (ca un Mini Cooper cu instrumente in valoare de multe milioane de dolari, scrie sursa citata), Curiosity are o sursa de energie nucleara in loc de panouri solare precum cei trei predecesori ai sai.
Nu va mai trebui sa-si incetineasca operatiunile in timpul iernii martiene si praful planetei nu ii va mai crea probleme.
Curiosity este un laborator pe roti, inarmat cu un laser care poate vaporiza bucati de roca pentru analize; are o camera de luat vederi de rezolutie mare, care poate studia roca si bucati de gheata la nivel microscopic - toate acestea, pentru a vedea daca Planeta Rosie a adapostit, vreodata, viata.
Daca gaseste metan, ar putea dovedi ca viata inca mai exista pe Marte. Insa aceste raspunsuri mai au de asteptat pana in august 2012, cand Curiosity va ajunge pe Marte.
Rezultatele misiunii Juno vor veni si mai tarziu de atat. Desi se lanseaza luna aceasta, sonda nu va ajunge la Jupiter pana in iulie 2016 - insa o data ajunsa acolo si instalata pe orbita, ar trebui sa inceapa studiul intensiv al structurii si compozitiei celei mai mari planete din sistemul solar.
Scopul ultim este descifrarea modului in care s-a format gigantul gazos - teoria spune ca Jupiter a inceput ca o planeta cu suprafata de roca, cam de 10 ori mai mare decat Pamantul, insa a acumulat atata hidrogen si alte gaze incat centrul sau solid a fost inecat intr-o atmosfera groasa.
In fine, misiunea GRAIL (Gravity Recovery and Interior Laboratory) va ajunge pe Luna la patru luni dupa lansarea din octombrie. Sonda este formata, de fapt, din doua dispozitive orbitale, care se deplaseaza in tandem, fara a se atinge. Spatiul dintre ele se va schimba pe masura ce traverseaza diverse zone, putand astfel masura densitatea Lunii.
In cele din urma, sondele gemene vor intocmi o harta detaliata a campului gravitational al Lunii, care va dezvalui multe din secretele geologice ale satelitului Pamantului.
Sursa: Ziare.com