INTERVIU Profesorul Valentin Naumescu. "Conspiratia iti da o "explicatie" facila pentru ceea ce mintea ta insuficient instruita nu poate intelege si accepta"

Autor: Sinziana Verestiuc

Luni, 16 Noiembrie 2020, ora 06:31

12526 citiri

Valentin Naumescu FOTO Arhiva

Valentin Naumescu este profesor de relatii internationale la Facultatea de Studii Europene a Universitatii Babes-Bolyai Cluj, presedintele think-tank-ului Initiativa pentru Cultura Democratica Europeana (ICDE).

Valentin Naumescu a oferit un interviu pentru Ziare.com in care a explicat cum va arata lumea dupa coronavirus, cum s-au adaptat statele Uniunii Europene in aceasta perioada si ce relatii au dezvoltat, dar si cum pot fi combatute teoriile imbratisate de coronasceptici. "Conspiratia te face sa te simti cumva special si important, iti da o "explicatie" facila pentru ceea ce mintea ta insuficient instruita nu poate intelege si accepta, in schimb adevarul stiintific te poate face, din pacate, sa te simti mic si neputincios. Nu poti protesta impotriva unui adevar stiintific, dar impotriva unui dusman real sau inchipuit, da", spune profesorul Naumescu.

Ziare.com: Cum credeti ca va arata lumea dupa coronavirus? Ce efecte economice va avea pandemia asupra tarilor din UE si, implicit, asupra Romaniei? Dar sociale?

Valentin Naumescu: Lumea intrase de mai multi ani intr-un proces de schimbare, inainte de pandemia de COVID-19, dar criza sanitara a accentuat si a grabit transformarile de care ne temeam si pe care le anticipam. In interventii publice anterioare, am numit acest tablou nascent "lumea post-liberala".

In esenta, este vorba de o limitare a mobilitatii si libertatilor cu care ne obisnuisem in ultimele decenii, de o lume mai anxioasa, mai irascibila, mai suspicioasa, mai contestatara, mai divizata si mai agresiva, in mod cert cu un nivel de incredere publica mai redus in institutiile si politicile guvernamentale, este vorba de instituirea unor masuri de protectie care vor avea caracter durabil, de reinventarea frontierelor statale, de nevoia de protectie etc. Asadar, o lumea mai inchisa. Avem mult mai putina incredere in mediul din jurul nostru (e valabil pe plan intern si international) si ne temem mai mult ca inainte, suntem mai precauti. Aceste transformari se vor reflecta treptat si in optiunile politice.

Anul 2021 va fi decisiv in plan economic. Pana acum, economia mondiala a rezistat destul de bine, din rezervele pe care le acumulase in perioada lunga de crestere din ultimul deceniu. Romania nu va putea avea o evolutie separata de ceea ce se intampla in Uniunea Europena. Daca in UE va fi bine, va fi bine si la noi iar daca va fi rau in economia europeana (si globala) vom fi foarte afectati si noi aici.

Credeti ca pandemia a obligat tarile din UE sa dezvolte relatii mult mai stanse intre ele sau este, mai degraba, o competitie intre ele pentru a demonstra cine face cel mai bine fata acestei situatii?

Am vazut recent un studiu care arata ca, dupa o perioada initiala de deruta si ezitari (februarie-aprilie), in primele luni ale pandemiei, incepand din vara solidaritatea politica si economica la nivelul UE a crescut. Exista, probabil, o constientizare mai mare ca Uniunea ofera un cadru mai bun, mai puternic si mai eficient de protectie in fata amenintarilor.

Vom vedea, de exemplu, cum se va distribui vaccinul intre statele membre ale UE, incepand din ianuarie 2021 si daca va prevala competitia intre state (egoismul) sau solidaritatea, pentru ca ambele tendinte exista si sunt normale in astfel de incercari dramatice. Avem deci o ambivalenta, o dualitate a protectionismului statal si solidaritatii europene, ambele firesti in timpul unei crize atat de grave cum este cea pe care o traversam. Depinde care din cele doua atitudini va fi pana la urma dominanta.

Multi oameni compara pandemia cauzata de virusul SARS-CoV-2 cu un razboi. Dumneavoastra ce parere aveti? Poate fi comparata cu un razboi? De ce?

Daca prin razboi intelegem, in sensul larg al termenului, orice agresiune care ne ameninta viata, valorile in care credem, modul in care traim etc. si fata de care trebuie sa luptam pentru a ne apara, atunci fireste ca suntem intr-o mare confruntare cu aceasta pandemie. Se prea poate ca generatia noastra sa fie scutita de riscul unui mare razboi in sensul de confruntare armata, asa cum au fost razboaiele din secolele trecute, dar iata ca nicio generatie nu scapa fara o incercare dramatica, fara o provocare istorica, ce testeaza capacitatea oamenilor si sistemului de a reactiona eficient, de a castiga o batalie.

In privinta pandemiei, lumea este impartita in doua categorii: cei care cred in existenta virusului si cei care nu cred. Teoriile conspiratiei privind virusul SARS-CoV-2 sunt promovate intens pe internet, inclusiv de formatorii de opinie. Cum credeti ca pot fi combatute aceste teorii ale conspiratiei?

Va fi foarte greu, pentru ca neincrederea si contestarea cunoasterii stiintifice si expertizei profesionale, negarea adevarurilor si realitatilor masurabile provine din anxitetati profunde ale fiintei umane si din incapacitatea unor semeni de-ai nostri, insuficient educati, de a accepta lucruri pe care ei personal nu le inteleg. E mai usor sa crezi astfel, intr-o criza extraordinara, intr-un moment greu al vietii, sa dai crezare unei teorii conspirationiste facile si spectaculoase, eventual sa identifici dusmani iluzorii care iti vor raul, decat sa creditezi un adevar stiintific care nu iti aduce nicio alinare de moment si nu are nimic subversiv. Conspiratia te face sa te simti cumva special si important, iti da o "explicatie" facila pentru ceea ce mintea ta insuficient instruita nu poate intelege si accepta, in schimb adevarul stiintific te poate face, din pacate, sa te simti mic si neputincios. Nu poti protesta impotriva unui adevar stiintific, dar impotriva unui dusman real sau inchipuit, da.

Cum se pot combate teoriile conspiratiei? Raspunsul este simplu de formulat si in acelasi timp greu de aplicat. Exista masuri pe termen scurt si pe termen lung. Pe termen scurt, Uniunea Europeana lucreaza deja la o strategie de interventie rapida in mediul online pentru asanarea surselor otravite si "fabricilor de troli" care dezinformeaza si manipuleaza, pentru eliminarea lor din spatiul internetului (e valabil si pentru extremism, terorism etc.) iar pe termen lung nu vad altceva decat educatie, educatie, educatie. Poate parea surprinzator, dar in epoca accesibilitatii largi a internetului si a retelelor sociale, in care ne-am fi asteptat la un progres al cunoasterii la nivelul populatiei, calitatea informatiei si a educatiei nu a crescut, ci a scazut dramatic in ultimii 20 de ani, favorizand populismul, bigotismul, teoriile conspiratiei, superficialitatea cunoasterii (semidoctismul), radicalismul ideologic, polarizarea societatii, scufundarea indivizilor in bule de comunicare obtuze etc.

Foarte multi oameni au acuzat de-a lungul starii de urgenta, dar si in starea de alerta, faptul ca li s-au ingradit anumite drepturi cetatenesti. Cum comentati acest lucru? Au trecut autoritatile "de linia rosie" in privinta respectarii drepturilor cetatenesti in pandemie?

In situatii extraordinare sunt necesare masuri extraordinare. Este foarte naiv, ca sa nu spunem altfel, cel care crede ca purtarea mastii i-a rapit libertatea, inseamna ca nu stie ce este libertatea cu adevarat daca poate sa creada ca purtarea mastii i-o rapeste. Pe de alta parte, drepturile si libertatile individuale se termina acolo unde incep drepturile si libertatile celor din jur. Cu alte cuvinte, nimeni nu are libertatea de a-i imbolnavi pe cei din jur sau de a impovara sistemul sanitar din cauza ignorantei si iresponsabilitatii proprii, rapind altora sansa de a fi tratati in spitale.

Cum comentati raportarea cetatenilor la masurile de restrictie impuse pentru prevenirea pandemiei?

In general, complianta cetatenilor mi s-a parut buna. Cei mai multi oameni au inteles ca pericolul este real si trebuie sa se protejeze, pe ei si pe cei din jur. Cel putin la Cluj, unde locuiesc, majoritatea celor din mediile cu care interactionez eu au incercat sa respecte masurile de protectie. Din pacate, riscul de imbolnavire exista peste tot, mai ales in spatiile aglomerate, iar in prezent traversam, se pare, faza cea mai periculoasa a valului al doilea al pandemiei.

Cum vedeti comunicarea autoritatilor din timpul starii de urgenta? A fost eficienta sau nu? Unde a dat gres? Sa nu uitam de anunturile facute in miezul noptii de Marcel Vela, Raed Arafat si Bogdan Despescu, cand erau prezentate toate modificarile legislative.

Nu sunt specialist in aceste domenii, nici in epidemiologie si masuri de protectie, nici in comunicare publica. In general, cred ca ceea ce ni se spune este cu buna credinta iar autoritatile nu ne vor raul, ci binele. Probabil ca este loc de mai bine in stiinta si eficienta comunicarii guvernamentale, ca peste tot, dar nu cred ca cineva poate sa spuna justificat, in Romania sau in UE, ca nu a avut acces la informatii despre masurile de protectie necesare.

Unde stam cel mai prost la nivelul gestionarii pandemiei in Romania?

Situatia gestionarii pandemiei nu arata deloc mai prost in Romania decat in alte tari, judecand dupa cifrele zilnice. Sigur ca sistemul sanitar de la noi a fost dintotdeauna mult mai slab dezvoltat decat in tarile bogate din Vest, dar si acolo se pare ca s-a atins limita sistemelor sanitare de a face fata pandemiei (Franta, Spania, Italia, Marea Britanie).

Din nefericire, 2020 a fost in Romania an electoral iar competitia politica nu a ajutat deloc, ci a stimulat criticismul si ipocrizia. PSD a excelat la acest capitol al ipocriziei. Nu era o solutie nici amanarea alegerilor pe 14 martie (termenul maxim constitutional de amanare fiind de trei luni), pentru ca pandemia nu va trece pana atunci iar prelungirea competitiei politice peste iarna ar fi transformat totul intr-un infern.

De la inceputul pandemiei se vorbeste despre o criza. Criza generata de virusul SARS-CoV-2, pe care o infruntam cu totii. Cat de departe poate merge aceasta criza? Care sunt efectele care pot aparea in relatiile dintre state?

Am spus de la inceputul pandemiei ca, cel putin teoretic, ar putea urma o inlantuire de trei crize succesive: criza sanitara, criza economica si criza politica.

In cel mai optimist scenariu, ne oprim la criza sanitara, care va lua sfarsit probabil undeva spre sfarsitul verii sau in toamna lui 2021, cand 60-70% din populatie va dobandi imunitate, fie prin vaccinare, fie prin trecerea prin infectie. Se spune, de catre specialisti, ca o pandemie dureaza aproximativ doi ani.

In scenariul mediu, incepe insa si criza economica in 2021, odata cu epuizarea resurselor economiei europene si globale de a rezista, daca deficitele acumulate in 2020 devin nesustenabile: reduceri de alocari bugetare si scaderea investitiilor, prabusirea consumului, falimente, somaj, imposibilitatea de a plati integral salariile si pensiile, indatorari uriase etc.

In fine, scenariul cel mai pesimist cuprinde toate cele trei crize, adica situatia in care o criza economica severa ar putea antrena si o criza politica majora a democratiilor liberale. Sa tinem cont ca vor fi alegeri parlamentare in Olanda in martie 2021 si in Germania in septembrie 2021, respectiv prezidentiale in Franta, in mai/iunie 2022. Nu vrem sa ne imaginam ce ar insemna pentru UE instalarea unui executiv nationalist si eurosceptic in una din aceste tari fondatoare. Ideal ar fi sa ne oprim la criza sanitara iar aceasta sa se termine pana in vara/toamna anului viitor, fara angrenarea unei dimensiuni economice semnificative. Mai mult nu stiu daca va rezista economia blocata. Oricum, lunile care urmeaza sunt critice.

Ce au invatat autoritatile din Romania, daca au invatat ceva, de la inceputul pandemiei si pana acum, daca ne gandim la felul in care au gestionat criza?

Sper ca sistemul sanitar va fi intarit in viitor, pe baza de consens politic, si vor fi introduse masuri si politici educationale, de preventie a imbolnavirilor, respectiv pentru o cultura a sanatatii, mult mai consistente decat au fost pana acum.

Mai multe state europene recurg la un nou lockdown partial, cu diverse masuri. Autoritatile din Romania spun ca, in acest moment, nu se pune problema despre asa ceva la noi, desi numarul de cazuri depaseste deja 7.000 de imbolnaviri in fiecare zi. Datele arata ca Romania sta foarte prost, comparativ cu alte state UE, la numarul de morti, la capacitatea de testare, numarul de paturi la ATI. Credeti ca ne vom descurca in acest ritm sa tinem sub control pandemia? De ce credeti ca nu impun autoritatile masuri mai restrictive in Romania, poate avea vreo legatura cu alegerile parlamentare?

Aici trebuie sa fim atenti cu ce cerem si sa vedem ca reactiile societatii sunt impartite, dupa interese. Cand se deschide scoala, de ce se deschide? Cand se inchid scolile, de ce se inchid? Cand se iau masuri de relaxare, de ce s-au luat? Cand se inchid pietele, de ce s-au inchis? Cand se iau masuri de distantare la inghesuiala de la moaste, sar toti cu traditiile seculare si cu "protectia de la Dumnezeu", nu? Patronii de restaurante si sali de fitness sunt si ei nemultumiti, cei de la scolile particulare, care isi pierd clientii, la fel, vor deschidere, teatrele, concertele, cultura, vor deschidere, fiecare sustine ca nu domeniul sau de activitate este problema, pe de alta parte vedem proteste si in alte tari ale lumii, sunt grupuri interesate sau pur si simplu factiuni manipulate ideologic care devin brusc foarte galagioase si se lamenteaza de mama focului ca le sunt ingradite drepturile. Mai avem si un Avocat al Poporului si o Curte Constitutionala care n-au facut altceva decat sa puna bete in roate guvernului si sa faca jocul politic ipocrit al PSD. Asta este, nu va fi usor in perioada imediat urmatoare, dar vom reusi sa depasim pana la urma aceasta criza si vom iesi la liman anul viitor, cu toate schimbarile necesare care vor trebui facute de catre noua coalitie PNL-USR si de catre o societate cu cetateni responsabili.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News
Citește și:
Divergențe între statele UE pe problema refacerii naturii. Ce țări se opun inițiativei
Cum ajung să trăiască locuitorii dintr-o „Zonă Albastră” peste 90 de ani. Obiceiurile care îi mențin în formă
Guvernul modifică statutul cadrelor militare. Demersul ar trebui să aibă ca efect reducerea deficitului de angajați din armată
Fermierii din România, noua temă de propagandă a Rusiei. „Autorităţile române preferă să nu contrazică Bruxelles-ul”

Sursa: Ziare.com

#coronavirus, #state, #Uniunea Europeana, #teorii, #relatii, #pandemie, #gestionare , #stiri Europa

Vezi comentariile (11)