Cine este Sebastian Rădulețu, trimisul României în Comisia de la Veneția. Fost membru UNPR și avocat al unui fost primar condamnat. Reacția lui Rădulețu

Autor: Iulian Birzoi

Sambata, 15 Octombrie 2022, ora 23:30

6550 citiri

Sebastian Rădulețu este și una dintre cele trei propuneri a României pentru funcția de judecător la CEDO FOTO Capură Youtube

Fostul consilier al actualului ministru al Justiției Cătălin Predoiu, Sebastian Radu Iulian Rădulețu, este actualul trimis al României la Comisia de la Veneția, în calitate de supleant, alături de ministrul de Externe Bogdan Aurescu, care l-a înlocuit în vară pe Tudorel Toader.

Conform CV-ului personal, Sebastian Rădulețu este conferențiar la Facultatea de Drept și Științe Administrative din Craiova, unde și-a realizat studiile între 1993 și 1997. În paralel cu studiile din drept acesta a urmat între 1994 și 1998 și cursurile Facultății de Litere și Istorie de la aceeași Universitate. Din 1997 acesta se apucă de studiile doctorale în drept, iar în iunie 2000 își susține public lucrarea „Dreptul la proprietate ca drept fundamental”, la vârsta de 25 de ani. Acesta reia studiile în 2012, când urmează un masterat la Universitatea Oxford din Marea Britanie în „International Human Rights Law”.

Sebastian Rădulețu este și unul dintre cei trei candidați pentru funcția de judecător al României la CEDO, în contextul în care pe 17 decembrie 2022 va înceta mandatul de 9 ani a Iuliei Motoc, moment în care țara noastră trebuie să transmită Adunării Parlamentare a Consiliului Europei o listă cu trei propuneri pentru postul vacant de judecător până în 5 mai 2022. Rădulețu a fost audiat în luna februarie a acestui an de către comisia de specialitate a Camerei Deputaților și Senatului, unde a primit aviz pozitiv cu 66 de voturi „pentru”, 5 voturi „împotrivă” şi două abţineri

VIDEO Youtube

Carieră politică în partidul lui Gabriel Oprea

Rădulețu a fost o perioadă și membru al filialei din Craiova a UNPR, partidul balama al lui General Oprea. Acesta a fost sub aripa lui Antonie Solomon, membru al aceluiași partid și fost primar al Craiovei. Rădulețu a fost pe listele pentru alegerile locale din 2012, planul pentru acesta fiind un loc în Senatul României, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată.

Înainte de a ajunge în UNPR, Solomon a schimbat partidele ca pe șosete. Mai întâi a pornit din PCR, a ajuns apoi în FSN, transformat în PSD, de unde demisionează în 2008 și se înscrie în PDL. Aici stă tot doi ani, iar în 2010 se înscrie în UNPR, de unde demisionează în 2012 pentru a intra în PP-DD, formațiunea lui Dan Diaconescu. În 2015 acesta demisionează iar din partid și ia o pauză de la politică până în 2019, când devine membru Pro România. Nici aici nu stă mult, iar din 2020 este membru al Partidului Ecologist (PER). Între 2004 și 2008 acesta a fost primarul Craiovei, însă pierde alegerile din 2008 în fața Olguței Vasilescu, când demisionează din partid. Alături de el își depune demisia și Sebastian Rădulețu.

Conform presei locale, relația dintre cei doi era una apropiată, dat fiind că actualul trimis al României la Comisia de la Veneția a fost în 2011 nașul de cununie al fiului lui Solomon. Totodată, Rădulețu a fost unul dintre avocații care l-au reprezentat în calitate de avocat pe Solomon într-un dosar de corupție. În cele din urmă, acesta din urmă a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare în 2013 pentru luare de mită, fiind eliberat condiționat un an mai târziu.

Tudorel Toader, schimbat pe tăcute

Înainte de Bogdan Aurescu și Sebastian Rădulețu, trimisul României la Comisia de la Veneția a fost fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, care a fost înlocuit din această funcție după ce mandatul său nu a mai fost prelungit. Într-un mesaj pe Facebook, acesta din urmă a sugerat că Bogdan Aurescu s-a autodesemnat în funcție.

În 2020, România a încercat să-l înlocuiască forțat pe Tudorel Toader de la Comisia de la Veneția după ce, în perioada respectivă, CEDO abia pronunțase decizia în cazul Kovesi și a constatat că fostei șefe DNA i-au fost încălcate mai multe drepturi.

"Mandatul său se încheie în mod normal la 23 mai 2022, dar nu este clar dacă va pleca înainte de acea zi", afirma la acea dată Panos Kakaviatos, purtătorul de cuvânt al Comisiei de la Veneția pentru Ziare.com.

Noile numiri nu au fost comunicate de către Guvern, iar Executivul nu a răspuns deocamdată la întrebările presei privind criteriile de selecţie a celor doi reprezentanţi ai României în Comisia de la Veneţia.

Drept la replică

Într-un drept la replică transmis către Ziare.com, Sebastia Rădulețu notează că nu mai este supleant la Comisia de la Veneția, că este profesor universitar, titular al disciplinelor Libertăți Fundamentale (Drepturile Omului) și Drept Penal General și că deține mai multe studii în aceste domenii:

„În contextul informațiilor greșite, incomplete, inexacte sau tendențioase conținute de articolul «Cine este Sebastian Rădulețu, trimisul României în Comisia de la Veneția. Fost membru UNPR și avocat al unui fost primar condamnat», publicat la data de 15 octombrie 2022 și semnat de dl. Iulian Birzoi, subsemnatul Sebastian Rădulețu arăt că nu mi s-a cerut un punct de vedere anterior apariției acestui articol, astfel încât nu am fost în măsură să-mi apăr reputația profesională, onoarea și dreptul la propria imagine și nici nu am avut posibilitatea să contribui la corecta informare a opiniei publice cu privire la subiectul abordat. Prin urmare, în replică la articolul menționat, doresc să arăt următoarele:

1. În prezent, nu mai sunt membru supleant al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția). Am fost numit în această funcție în luna mai 2022 iar ulterior, din considerente personale, am demisionat, mandatul meu încetând în luna octombrie 2022.

2. În mod eronat în articol se menționează că aș fi conferențiar universitar. În realitate, încă din anul 2015, sunt profesor universitar, titular al disciplinelor Libertăți Fundamentale (Drepturile Omului) și Drept Penal General iar, din anul 2014, sunt abilitat să conduc doctorate tot în domeniul Drepturilor Omului.

3. Deși articolul se referă la calitatea mea de candidat pentru funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și la calitatea de membru supleant al Comisiei de la Veneția, sunt omise informații publice esențiale privind specializarea mea în domeniul drepturilor omului (https://profesionisti.juridice.ro/sebastian-raduletu), informații foarte relevante pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la îndeplinirea criteriilor de ocupare a celor două funcții menționate mai sus.

În acest sens, se susține eronat că aș fi conferențiar universitar și nu se menționează că predau chiar disciplina Libertăți Fundamentale (Drepturile Omului). Deși se amintește, că am obținut la Universitatea din Oxford o diplomă de Master of Studies in International Human Rights Law, nu se precizează că am urmat și alte programe de studii postuniversitare în același domeniu la Universitatea Paris X Nanterre și la Universitatea din Nantes ori că sunt autorul a numeroase articole științifice, apărute în țară și în străinătate, referitoare la drepturile omului, unul dintre acestea fiind citat chiar de prestigioasa revistă Yale Journal of International Law.

Privitor la experiența mea practică relevantă, în articolul respectiv nu se spune că am lucrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ca jurist, nici că am reprezentat, în calitate de avocat, numeroase persoane în fața acestei instanțe internaționale și nici că am dreptul să pledez în fața Curții Penale Internaționale, fiind unul dintre cei cinci avocați români admiși pe lista acestui tribunal. https://www.icc-cpi.int/sites/default/files/2022-10/list-of-counsel-eng.pdf

4. În articol nu se precizează că în procedura publică de selecție pentru funcția de judecător CEDO, procedură foarte strictă, desfășurată conform Ordonanței Guvernului nr.94/1999, ca urmare a analizei dosarelor de candidatură și a susținerii interviului, subsemnatul am fost desemnat de către comisia de selecție pe primul loc pe lista de candidați admiși. https://www.just.ro/wp-content/uploads/2021/12/Anunt.pdf

De asemenea, nu se menționează că, în urma audierii publice din 15 februarie 2022, în fața Comisiilor juridice și pentru Drepturile Omului ale Senatului și Camerei Deputaților, am obținut cel mai mare număr de voturi. http://www.cdep.ro/comisii/juridica/pdf/2022/rd_0216;1.pdf

5. În schimb, în articol se face referire la presupuse activități, legitime de altfel, din urmă cu cca 10-12 ani, activități care nu au nicio legătură cu subiectul abordat, fiind menționate doar în scop tendențios. De pildă, se inoculează ideea că subsemnatul nu aș îndeplini criteriile pentru funcția de judecător CEDO sau cele pentru funcția de membru supleant în cadrul Comisiei de la Veneția pe motiv că sunt avocat care practic dreptul penal și, în această calitate, aș fi apărat o persoană publică, acuzată și ulterior condamnată pentru infracțiuni de corupție. Astfel, se tinde să se transforme nobila profesie de avocat, foarte importantă într-un veritabil stat de drept, într-un „contraargument” cu privire la îndeplinirea criteriilor de ocupare a celor două funcții menționate.

În acest context, subliniez că sunt avocat de aproape 25 de ani și practic în mod constant această profesie definitorie pentru formare mea ca jurist. Realizările mele profesionale în acest domeniu au fost avute în vedere atât pentru selectarea mea pe primul loc pe lista candidaților admiși pentru funcția de judecător CEDO, cât și pentru calitatea de membru supleant în cadrul Comisiei de la Veneția.

În legătură cu cele menționate, după apariția articolului, am sesizat organele de conducere ale profesiei. Comisia permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România, prin decizia din 22 octombrie 2022, adoptată în unanimitate, mi-a admis cererea de apărare a reputației profesionale afectate prin articolul din 15 octombrie 2022, publicat de www.ziare.com.

În comunicatul emis cu această ocazie, se arată, între altele, următoarele:

«Membrii Comisiei Permanente au constatat, în ședința din 21-22 octombrie 2022, în baza materialului probator, că reputația profesională a avocatului este afectată prin utilizarea în spațiul public a unor sintagme de genul „fostul avocat al condamnatului, „a fost si avocatul …, judecat pentru fapte de corupție”, „l-a aparat si pe fostul …, individ trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu”, „avocat al unui fost primar condamnat”, cu intenția de a inocula cititorilor ideea că orice avocat care asigură apărarea unor persoane acuzate de comiterea unor infracțiuni, fie și de corupție, merită disprețul opiniei publice și poartă o anatemă care îl face nepotrivit și nedemn pentru ocuparea unor posturi la organisme internaționale în care statul român este parte. (...)

Apărarea de către avocat a drepturilor și intereselor legitime ale justițiabililor și în primul rând a celor deduși judecății în cauzele penale, ca parte a exercițiului profesiei, reprezintă o garanție indispensabilă pentru asigurarea dreptului la apărare, drept fundamental într-un stat de drept, democratic, reglementat atât prin legea fundamentală română, dar și prin instrumente de drept internațional, emanate chiar și de la instituțiile internaționale menționate în articolele indicate.

Corpul profesional al avocaților este categoria profesională, care, prin lege, este menită a apăra persoanele în fața statului, iar menținerea prestigiului și reputației profesionale a avocatului este una din componentele care asigură statutul avocatului într-un stat democratic.

Identificarea avocatului cu clientul, care în final este condamnat într-un proces penal, este inacceptabilă și este de natură să afecteze atât avocatura în ansamblu, prin faptul că un avocat poate avea temeri de a accepta anumite procese care pot să conducă la astfel de aprecieri în mass media, cât și, în final, cetățeanul și dreptul său la apărare.

Pozițiile publice, care, în numele libertății de exprimare, inoculează ideea unei nedemnități a avocatului care asigură apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor acuzate și condamnate într-un proces penal, afectează negativ atât profesia de avocat, cât și sistemul judiciar în general. »

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News
Citește și:
Decizie istorică: CEDO a decis că nu există sex "neutru" cu privire la starea civilă
Ce spune Marcel Boloș despre momentul rotativei, din luna mai, când ar trebui să cedeze ministerul PSD. „Responsabilitatea în exercitatea atribuţiilor nu poate fi stopată dintr-o dată”
Nicolae Ciucă face o vizită de lucru în Egipt. Ce speră să obțină premierul
Solicitare în Parlamentul European: „Ambasadorii ruşi trebuie expulzaţi. Este nevoie de o sancţionare mult mai dură a Rusiei în contextul agresiunii în Ucraina”

Sursa: Ziare.com

#CEDO, #sebastian raduletu, #UNPR, #comisia de la venetia , #stiri PNL

Vezi comentariile (5)