Amenzi de 400.000 de lei pentru proprietarii de săli de jocuri de noroc. Cum încalcă legea cel mai frecvent angajatorii din domeniu

Inspectorii din cadrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale au făcut sute de controale la societăţi care activează în domeniul jocurilor de noroc şi pariurilor, aplicând amenzi în valoare totală de 570.300 de lei, din care 400.000 de lei pentru muncă nedeclarată.

Au fost identificate 20 persoane care lucrau fără forme legale, dar şi situaţii în care programul de muncă nu era respectat sau angajaţi ai unor firme nu au primit adeverinţă de vechime la încetarea activităţii, deşi aveau legal acest drept.

Controalele realizate de Inspecţia Muncii din cadrul ministerului de resort au avut loc în cadrul unei campanii naţionale care a avut ca scop verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind încheierea şi executarea contractelor individuale de muncă de către angajatorii din domeniul activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, campanie desfăşurată în perioada 29 mai – 1 iunie. Inspectorii au realizat 330 de controale în urma cărora au dispus 125 sancţiuni contravenţionale, dintre care 73 de amenzi.

„Valoarea totală a amenzilor aplicate este de 570.300 de lei, din care 400.000 de lei pentru muncă nedeclarată. Au fost identificate 20 persoane care lucrau fără forme legale”; informează, miercuri, Ministerul Muncii.

Cele mai frecvente abateri sunt birocratice

Cele mai frecvente deficienţe constatate în domeniul relaţiilor de muncă în cadrul firmelor din acest sector sunt legate de nerespectarea obligaţiei privind încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă şi înmânarea unui exemplar al contractului salariatului; încălcarea, de către angajator, a obligaţiei privind evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat cu evidenţierea orelor de începere şi de sfârşit ale programului de lucru şi supunerea controlului inspectorilor de muncă a acestei evidenţe; nerespectarea obligaţiei referitoare la acordarea repausului de 24 ore după o durată zilnică a timpului de muncă de 12 ore; nerespectarea prevederilor privind dovada acordării drepturilor salariale la data înscrisă în contractul individual de muncă.

Au fost, de asemenea, constatate situaţii în care angajatorul nu a respectat prevederile referitoare la datele transmise în REVISAL, fiind constatate transmiteri tardive sau incomplete, date eronate, dar şi situaţii în care dosare de personal erau incomplete, sau cazuri în care angajatorul nu a respectat obligaţia de a elibera o adeverinţă de vechime pentru salariaţi la încetarea activităţii.

Cum ajung reclamațiile la Inspecția Muncii

Campania derulată de Minister a avut loc în urma unor „semnale” primite cu privire la modul în care unii angajatori îşi respectă obligaţiile în raport cu salariaţii.

„Cele mai frecvente sesizări privesc angajarea personalului, transmiterea, în termenul legal, a contractelor individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, durata timpului de muncă şi munca suplimentară, întocmirea evidenţei orelor de muncă prestate de salariaţi, repausuri periodice, cel săptămânal şi de sărbătorile legale, stabilirea şi acordarea drepturilor salariale, dar şi munca de noapte, care a făcut obiectul celei mai recente modificări aduse Codului Muncii, prin menţionarea situaţiilor în care persoanele în cauză nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte. Pentru deficienţele constatate, inspectorii de muncă au dispus măsuri cu termene concrete de remediere şi al căror mod de îndeplinire va fi monitorizat”, a declarat inspectorul general de stat adjunct din cadrul Inspecţiei Muncii, Mihai Nicolae Ucă.