Trump ar putea începe discuții private cu Rusia pe tema Ucraina chiar înainte de inaugurare

Președintele ales al SUA, Donald Trump, ar putea începe discuții private cu Rusia cu privire la războiul din Ucraina înainte de preluarea oficială a mandatului, în ianuarie anul viitor, potrivit analistului de la Atlantic Council, Peter Dickinson. El a sugerat că pregătirile pentru un dialog cu dictatorul Vladimir Putin ar fi primul pas al republicanului pe calea punerii în aplicare a propriului său „plan de pace”.

Într-un comentariu pentru Liga.net, el a menționat că, în urma acestor discuții, Ucrainei i s-ar putea prezenta un proiect de acord pe care Kievul l-ar putea accepta sau nu. Dickinson a spus că reacția lui Trump la un refuz din partea Ucrainei ar putea fi anularea ajutorului militar acordat Kievului, ca una dintre opțiuni.

Dar există și un alt scenariu. Noul președinte al SUA poate consolida public poziția Ucrainei, creând astfel o bază pentru negocieri bune cu Rusia. Expertul subliniază că acest lucru se va întâmpla dacă Trump este interesat ca Kievul să vorbească de pe o poziție de forță.

Consilierii au ideii diferite

Angajamentul lui Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina înainte de ziua învestirii sale îl pune pe acesta în situația de a alege între propunerile concurente ale unor consilieri uniți de o idee comună - o ruptură bruscă față de abordarea „atât timp cât este nevoie” a președintelui Biden privind asistența militară acordată Kievului.

Potrivit Wall Street Journal, pe parcursul campaniei electorale, Trump a criticat politica lui Biden față de Ucraina, avertizând că aceasta va duce la cel de-al Treilea Război Mondial și susținând că Kievul jefuiește gratuit SUA de arme. El a declarat că ar putea rezolva rapid conflictul aducând ambele părți la masa negocierilor, dar nu a dezvăluit cum ar face acest lucru.

„Nu vă pot spune despre aceste planuri pentru că, dacă vă spun despre ele, nu le voi putea folosi”, a spus el în timpul campaniei.

Ziarul notează că Trump nu a aprobat încă un plan de pace specific, inclusiv modul în care îi va convinge pe președintele rus Vladimir Putin și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să se așeze la masă și să negocieze.

„Deși consilierii au oferit idei, depinde de președintele ales, în consultare cu consilierii cheie, să decidă cum să conducă o diplomație sensibilă și responsabilă”, notează ziarul.

„Oricine din cercul restrâns al lui Trump care pretinde că are o înțelegere mai detaliată a planurilor sale pentru Ucraina pur și simplu nu știe despre ce vorbește sau nu înțelege că el ia decizii de securitate națională pe cont propriu, în special într-o problemă atât de importantă ca aceasta”, a declarat un fost consilier al lui Trump în cadrul Consiliului Național de Securitate.

Membrii mai tradiționaliști ai echipei Trump, cum ar fi Mike Pompeo, fostul secretar de stat care se află acum în cursa pentru șefia Pentagonului, vor milita probabil pentru un acord care nu pare să ofere Moscovei o victorie majoră. Alți consilieri, cum ar fi Richard Grenell, unul dintre principalii candidați la postul de șef al Departamentului de Stat sau de consilier pe probleme de securitate națională, ar putea acorda prioritate dorinței lui Trump de a pune capăt războiului cât mai curând posibil, chiar dacă aceasta înseamnă să forțeze Kievul să facă concesii semnificative.

„Toate propunerile se îndepărtează de abordarea lui Biden de a permite Kievului să dicteze când ar trebui să înceapă negocierile de pace. În schimb, ele recomandă în unanimitate înghețarea războiului pe loc - ceea ce consolidează controlul Rusiei asupra a aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei - și forțarea Ucrainei să își suspende temporar aspirațiile de a adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord”, subliniază ziarul.

Diverse planuri

Un plan este ca Kievul să promită că nu va adera la NATO pentru cel puțin 20 de ani. În schimb, SUA ar continua să aprovizioneze Ucraina cu arme pentru a descuraja un viitor atac rusesc.

Conform acestui plan, linia frontului ar fi oprită și ambele părți ar fi de acord să creeze o zonă demilitarizată. Rămâne neclar cine ar păzi zona, dar un consilier a declarat că forța de menținere a păcii nu ar include trupe americane și nu ar aparține unei organizații internaționale finanțate de SUA, cum ar fi ONU.

„Putem oferi instruire și alt sprijin, dar nu vom trimite bărbați și femei americani pentru a menține pacea în Ucraina. Și nu vom plăti pentru asta. Lăsați-i pe polonezi, germani, britanici și francezi să o facă”, a declarat un membru al echipei lui Trump.

WSJ subliniază că această propunere este, în anumite privințe, ecoul comentariilor vicepreședintelui ales J.D. Vance, care, într-un interviu acordat în septembrie, a sugerat că un acord final între Ucraina și Rusia ar putea include o zonă demilitarizată, „bine fortificată, astfel încât rușii să nu mai invadeze”. El a declarat că Rusia va păstra teritoriile pe care le-a confiscat și va accepta neutralitatea Ucrainei, care nu va adera la NATO.

Un alt plan prevede oprirea înarmării Ucrainei până când Kievul va accepta să poarte discuții de pace cu Rusia. Ucraina ar putea în continuare să încerce să recupereze teritoriul pierdut, dar ar trebui să o facă prin negocieri diplomatice.

Capcane

WSJ subliniază că nu este clar care dintre aceste strategii va fi urmată de Trump - în totalitate, parțial sau deloc. Dar orice încercare de a începe discuții de pace ruso-ucrainene, ca să nu mai vorbim de încheierea unui acord, se confruntă cu multe capcane:

În primul rând, Ucraina și Rusia au obiective de război semnificativ diferite și nu sunt dispuse să le schimbe. În timp ce trupele ruse avansează încet, dar constant în Ucraina, Kremlinul s-a arătat puțin înclinat să negocieze și și-a demonstrat dorința de a escalada conflictul prin atacuri hibride în afara granițelor sale, cum ar fi operațiunile de sabotaj din Europa.

În al doilea rând, ar trebui să ne așteptăm la o rezistență dură din partea unor aliați NATO care consideră agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei drept o amenințare directă la adresa propriilor lor țări. Elina Valtonen, ministrul de externe al Finlandei, a declarat că nu are cunoștință de nicio propunere specifică din partea echipei Trump, dar a afirmat că „nu ar trebui să existe negocieri fără ca Ucraina să fie de acord că negociază și să facă acest lucru în termenii săi”.

În al treilea rând, chiar dacă Zelenski, a cărui țară este puternic dependentă de ajutorul militar și financiar al SUA, ar putea fi mai ușor de convins pentru a negocia decât Putin, liderul ucrainean se confruntă cu un public care vede cedarea teritoriului ca pe o capitulare în fața Moscovei.

După cum a declarat fostul ministru ucrainean de externe Pavlo Klimkin pentru ZN.UA, Trump va căuta compromisuri pentru a pune capăt războiului, dar ceea ce el vede acum ca un sfârșit va fi în practică doar o pauză. Și este probabil ca Trump să realizeze acest lucru rapid.