„Sfârșitul unei lumi americane“ după realegerea lui Trump la Casa Albă, titrează o publicație europeană

Realegerea lui Donald Trump pentru un al doilea mandat miercuri, 6 noiembrie, și succesul Partidului Republican, asupra căruia a preluat controlul total, reprezintă un punct de cotitură major pentru Statele Unite, scrie Le Monde, într-un editorial.

De data aceasta, ei au luat o decizie în cunoștință de cauză. În 2016, când i-au încredințat pentru prima dată Casa Albă, alegătorii americani nu știau cum ar fi fost o președinție cu Donald Trump și făceau un salt în necunoscut. În 2024, situația este diferită: nu numai că alegătorii republicani își cunosc candidatul, până la cel mai puțin glorios comportament al său, dar acesta este chiar mai radical decât era acum opt ani. Electoratul lui Trump știe unde îi va duce acest președinte și vrea mai mult.

Este o realitate care trebuie să fie examinată cu ochii larg deschiși. Calea pe care Trump, întărit pentru al doilea mandat de succesul partidului său în Senat, își va duce țara se îndepărtează fundamental de cea trasată de Statele Unite de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Ea marchează sfârșitul unei epoci americane, cea a unei superputeri deschise, angajate față de lume, dornică să se impună ca model democratic. Este faimosul „oraș strălucitor pe un deal”, lăudat de președintele Ronald Reagan. Modelul a fost contestat în ultimele două decenii. Acum, revenirea lui Trump bate un cui în sicriu.

Trump vede lumea doar prin prisma intereselor naționale americane. Este o lume a luptelor pentru putere și a războaielor comerciale, care disprețuiește multilateralismul. O lume în care diplomația tranzacțională înlocuiește alianțele bazate pe valori. O lume, în cele din urmă, în care președintele SUA își rezervă cele mai dure cuvinte pentru aliații săi, dar îi cruță pe autocrați, care sunt văzuți mai degrabă ca parteneri decât ca adversari.

Europa riscă să se fractureze

Europenii au, pe bună dreptate, amintiri proaste de la primul mandat Trump. Al doilea va fi și mai periculos, cu un război care face ravagii pe continentul lor, inițiat de o putere rusă care își nesocotește toate obligațiile internaționale și este tot mai agresivă. Dacă, așa cum a amenințat în timpul campaniei, Trump încetează ajutorul militar pentru Ucraina și negociază pacea cu Vladimir Putin în favoarea invadatorului, consecințele unui astfel de rezultat vor depăși cu mult soarta Ucrainei. Ele vor afecta securitatea continentului în ansamblul său.

Există un risc real ca Europa să fie divizată sau chiar fracturată de o astfel de perspectivă. Această amenințare este existențială pentru Uniunea Europeană, iar liderii săi trebuie să fie conștienți de ea și pregătiți să o înfrunte, fără a aștepta preluarea mandatului de către Trump - ei au întârziat de mult.

Victoria lui Trump la capătul unei campanii de o virulență populistă, misogină și rasistă fără precedent este, de asemenea, de rău augur pentru femei, imigranți și democrație în general. Al 47-lea președinte american moștenește un sistem pe care a început să-l pună în aplicare când era al 45-lea, un sistem în care sacrosanctele checks and balances, acele garanții care ar trebui să protejeze instituțiile democratice americane, sunt deja slăbite și în care Curtea Supremă a trecut de partea sa. El a reușit să minimalizeze asaltul asupra Capitoliului de către răsculații pe care i-a încurajat la 6 ianuarie 2021. Imaginea unui șef al primei puteri mondiale care își numește adversarii „dușmani din interior”, îi consideră pe unii dintre ei demni de plutonul de execuție, defăimează presa disidentă și amenință că va trimite armata să vâneze imigranții ilegali în orașele democrate nu poate decât să încurajeze liderii iliberali din întreaga lume, inclusiv din Europa.

Alegătorii lui Trump l-au ales în deplină cunoștință de cauză, la fel ca și liderii din domeniul afacerilor și tehnologiei care s-au raliat în spatele său, pe urmele lui Elon Musk, CEO-ul iconoclast devenit eminență cenușie. Restul lumii va suferi, conchide editorialul Le Monde.