Alina Bica nu scapă de condamnarea pentru luxoasele cadouri de la Ovidiu Tender. Cât i-a lipsit fostei șefe a DIICOT să ajungă la prescripție

Luni, 16 Ianuarie 2023, ora 21:30
10250 citiri
Alina Bica nu scapă de condamnarea pentru luxoasele cadouri de la Ovidiu Tender. Cât i-a lipsit fostei șefe a DIICOT să ajungă la prescripție
Alina Bica a fost condamnată la 4 ani de închisoare pentru favorizarea lui Ovidiu Tender. FOTO: Hepta

Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, voia să scape de pedeapsa de 4 ani de închisoare cu executare pentru favorizarea lui Ovidiu Tender chiar prin argumentul pe care ea însăși l-a folosit pentru a-l scăpa de omul de afaceri de dosarul RAFO-Carom: prescripția faptelor. Înalta Curte i-a respins ca inadmisibilă, luni, 16 ianuarie, solicitarea Alinei Bica.

Fosta șefă a DIICOT, care se ascunde în prezent în Altamura, Italia, a auzit că decizia CCR din 26 mai 2022 îi scapă pe mulți infractori de dosarele penale, așa că s-a gândit să o folosească și ea: a depus o contestație în anulare și a cerut desființarea deciziei din 2019.

Avocatul Alinei Bica a susținut în fața Completului de 5 judecători că la data pronunțării deciziei de condamnare (27 noiembrie 2019), articolul care reglementa prescripția specială (155 Cod penal) fusese declarat neconstituțional.

Prin decizia de anul trecut, Curtea Constituțională a constatat că Parlamentul nu a făcut nimic pentru a pune în acord legea cu decizia din 2018, astfel că România nu a avut o normă legală cu privire la întreruperea prescripţiei vreme de 4 ani.

Alina Bica a arătat, prin avocat, că în procesul ei de favorizare a făptuitorului nu a fost niciodată luată în discuție prescripția, astfel că solicitarea depusă – contestația în anulare – ar fi admisibilă în principiu.

Cât i-a lipsit Alinei Bica să scape prin prescripție

Pe de altă parte, procuroarea de ședință a explicat că faptele Alinei Bica au un termen general de prescripție de 5 ani, conform art. 154, articol rămas în vigoare.

La data condamnării, Alina Bica se afla la 4 ani, 4 luni și 7 zile, așa că nu poate fi vorba de prescripția faptelor, chiar și dacă s-ar face aplicarea deciziei CCR.

„Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de condamnata Bica Alina Mihaela împotriva deciziei penale nr. 284 din data de 27 noiembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 3067/1/2018. (…) Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 ianuarie 2023”, se arată în minute deciziei ICCJ.

Alina Bica este în Italia, acolo unde se sustrage de la executarea pedepsei pe care a primit-o deoarece, din înalta funcție deținută, l-a favorizat pe afaceristul Ovidiu Tender – cel căruia tot ea îi deschisese dosar pe vremea când era simplu procuror.

Deși, până la urmă, Tender a fost condamnat la 12 ani de închisoare, procurorii DNA au acuzat-o pe alina Bica de favorizarea făptuitorului și au obținut condamnarea ei.

Cum a demontat ICCJ teoriile Alinei Bica despre „intervențiile SRI”

În instanță, Alina Bica a acuzat „presiuni” din partea fostului general SRI Florian Coldea (pe vremea aceea adjunct al șefului SRI), care ar fi intervenit pe lângă ea să-l scape pe Tender.

Din motivarea deciziei Înaltei Curți rezultă că Alina Bica voia să obțină încetarea procesului penal pentru omul de afaceri chiar prin argumentul prescripţiei faptelor, de care a ajuns să se folosească în prezent pentru a-și anula propria condamnare.

Iată ce au reținut judecătorii de la ICCJ în motivarea condamnării Alinei Bica:

  • „S-a reţinut că probatoriul a dovedit că încă din primele luni de mandat, inculpata (Alina Bica – n.r.) a manifestat un interes deosebit pentru modul în care va fi identificată şi aplicată legea penală mai favorabilă odată cu intrarea în vigoare a noii codificări penale, impunând procurorilor de pe judiciar, fie direct, fie prin intermediul consilierului său, (…), teza instituţiilor autonome, care făcea posibilă constatarea prescripţiei răspunderii penale într-un interval mai scurt, ca urmare a combinării dispoziţiilor privind cuantumul pedepselor dintr-o lege (de principiu, din noul Cod, unde pedepsele sunt mai reduse) cu cele ce reglementau termenul de prescripţie dintr-o altă lege (de regulă, din vechiul cod, care stabilea termene de prescripţie specială mai mici).
  • Demersurile inculpatei pentru acceptarea teoriei instituţiilor autonome în identificarea legii penale mai favorabile de către procurorii din subordine au fost apreciate de către instanţa de fond ca reprezentând elemente de circumstanţiere a activităţii desfăşurată de inculpată, în scopul îngreunării tragerii la răspundere penală a martorului (Ovidiu Tender – n.r.), de natură a evidenţia amploarea planului conceput în vederea ajutării lui (omului de afaceri – n.r.), ce a fost gândit în cele mai mici detalii pentru a-i asigura reuşita, fără ca aceasta să constituie o modificare a obiectului acuzaţiei.
  • Ca atare, susţinerile inculpatei potrivit cărora solicitarea unei condamnări cu suspendarea executării pedepsei pentru (Ovidiu Tender – n.r.) a fost determinată de intervenţia prim adjunctului Serviciului Român de Informaţii, pe care a pretins că nu îl putea refuza, întrucât activitatea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ar fi avut de suferit în lipsa informaţiilor ce erau furnizate de instituţia menţionată, au fost apreciate de instanţa de fond ca neavând nicio relevanţă din punct de vedere juridic şi, ca atare, nu o pot exonera de răspundere penală, întrucât (Alina Bica – n.r.) nu era în relaţii de subordonare faţă de acesta şi mai mult, în condiţiile legii, procurorii sunt independenţi în luarea măsurilor şi adoptarea soluţiilor dispuse.
  • În raport de argumentaţia ce precede, Înalta Curte, secţia penală, a reţinut că întreaga activitate derulată de inculpata (Alina Bica – n.r.) realizează elementele de tipicitate ale infracţiunii de favorizarea făptuitorului (…), în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat, aceasta a acţionat, în realizarea planului de a-l ajuta pe martorul (Ovidiu Tender – n.r.), cu vinovăţia cerută de norma de incriminare, respectiv intenţie directă.
  • Chiar dacă demersurile sale nu s-au finalizat cu pronunţarea unei hotărâri de condamnare cu suspendarea executării pedepsei închisorii aplicată lui (Ovidiu Tender – n.r.), instanţa de fond a reţinut că, pentru existenţa infracţiunii de favorizare a făptuitorului, este necesar şi, totodată, suficient ca scopul de a îngreuna tragerea la răspundere penală să fi fost configurat de către autor la momentul acordării ajutorului, indiferent dacă, ulterior, a fost sau nu realizat”, se arată în decizia nr. 284 din data de 27 noiembrie 2019.

La data respectivă, un complet de 5 judecători de la ICCJ a respins apelul Alinei Bica, așa că fosta șefă a DIICOT a rămas cu soluția pronunțată pe fond de Secția Penală.

În data de 26 iunie 2018, Alina Bica a fost condamnată de magistraţii Instanţei supreme la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului.

Cum o „răsfăța” familia Tender pe procuroarea Alina Bica

Iată ce a dezvăluit în instanță în 2018 Nicole Tender, soția lui Ovidiu Tender:

  • Pe 3 martie 2006, Ovidiu Tender a fost arestat în dosarul Carom. A două zi, am fost la DIICOT, pentru a mi se permite să-l vizitez pe soțul meu în arest. Am avut o altercație cu Alina Bica. Ea mi-a spus că nu îmi aprobă cererea, deoarece nu eram încă căsătoriți. În final, mi s-a aprobat cererea. Ulterior, în 18 iunie 2006, am născut, dar nu am reușit să înregistrez copilul.
  • A două zi, am mers din nou la DIICOT împreună cu avocatele Mariana Ștefan și Laura Vicol. Alina Bica s-a împrietenit cu Laura Vicol și acesta a reușit să o determine pe Bica să aprobe ca Ovidiu Tender să fie adus la Primăria Sector 5 pentru a-și declara copilul. Laura Vicol era fina noastră. Noi i-am botezat unul dintre copii.
  • În anul 2009, după ce Ovidiu Tender a fost trimis în judecată de Alina Bica, m-am întâlnit cu ea și cu Laura Vicol la unul dintre restaurantele din spatele DIICOT. Laura Vicol nu mai era atunci avocata noastră. Alina Bica mi-a spus că ea nu are nicio vină în dosarul soțului meu și că acest dosar a fost fabricat de SRI și că știe că este trimis în judecată fără că el să încalce nicio lege sau normă.
  • După anul 2009, am început să mă văd destul de des cu Alina Bica. Mergeam la același salon de coafură, salon de înfrumusețare, care aparținea doamnei avocat Laura Vicol. (…) Eu am fost de cinci ori la părinții Alinei Bica în orașul Făgăraș. Una dintre vizite a fost înainte de Crăciunul din anul 2011, iar o altă vizită a fost de ziua Alinei Bica, în ianuarie 2012.
  • La dată când Alina Bica a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției i-am făcut cadou o statuie de bronz, care reprezenta Justiția. I-am dat și un ceas Rolex, pe care l-am cumpărat de la Paris și care valora 7.000-8.000 de euro, însă apoi am văzut că îl purta sora ei. Când i-am dat ceasul, Bica era în drum spre Făgăraș și noi eram în Sinaia. Ea s-a oprit și am mâncat la terasă restaurantului Palace din Sinaia. I-am făcut cadou și o poșetă Louis Vuitton în valoare de 2.000 de euro. De ziua ei îi dădeam alte cadouri Mi-a spus că îi place ceasul meu marca Rolex și atunci am considerat că își dorește un astfel de obiect, motiv pentru care i l-am cumpărat.
  • În perioada în care îi dădeam cadourile, dosarul Carom se află pe rolul Tribunalului București. Alina Bica venea destul de des la biroul firmei noastre, de regulă sâmbătă. În prezența mea, i-a spus soțului meu că o să-l schimbe pe procurorul de ședința din dosarul Carom, Mirel Rădescu”, a spus soția omului de afaceri.

Nicole Tender a mai relatat că Alina Bica i-ar fi spus că prietenia să cu Elena Udrea o va ajută să ajungă procurorul general al României. Pentru a-i cultivă anumite relații înalte în mediul diplomatic, în anul 2013 soții Tender au acceptat ca Bica să-i însoțească în vizite la reședințele ambasadorilor din Israel și Olanda la București.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru fosta șefă a DIICOT

În cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.

Alina Bica le-a solicitat subordonaţilor săi de la DIICOT să ceară în instanţă condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, potrivit procurorilor DNA.

Astfel, în contextul în care, în primăvara anului 2013, Ovidiu Tender era judecat în dosarul RAFO, instrumentat de DIICOT, în care rechizitoriul a fost întocmit de şefa instituţiei, omul de afaceri a pus, prin avocaţii săi, la dispoziţia lui Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost ofiţer de poliţie judiciară şi consilier al Alinei Bica, documente privind respectiva cauză penală, în scopul consultării şi exprimării unei opinii, atât de el, cât şi de către Bica, pentru a avea şansa unei soluţii favorabile.

„Având în vedere relaţia existentă între Mihăilescu Ionuţ Florentin şi Bica Alina Mihaela, numitul Tender Ovidiu i-a cerut sprijinul magistratului prin intermediul angajatului şi avocaţilor săi în vederea formulării unei apărări favorabile inculpatului Tender Ovidiu, luând în considerare că procurorul Bica Alina Mihaela a fost cel care a instrumentat dosarul şi a dispus trimiterea în judecată a acestuia. Pentru sprijinul acordat, în scopul arătat mai sus, Mihăilescu Ionuţ Florentin, angajat al SC Prospecţiuni SA, firmă deţinută de Tender Ovidiu, a beneficiat de un card emis de Unicredit Bank, în care îi sunt virate diferite sume de bani. De asemenea, din actele şi lucrările dosarului nr.393/P/2013, a rezultat că Mihăilescu Ionuţ Florentin şi Bica Alina Mihaela au dobândit bunuri imobile (teren), iar, pentru disimularea provenienţei acestora, actele de proprietate au fost întocmite pe numele lui Gavrilă Ştefan şi pe numele altor persoane interpuse”, spunea DNA.

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#Alina Bica, #prescriptie, #CCR, #favorizarea infractorilor, #Ovidiu Tender, #condamnare, #Inalta Curte de Casatie si Justitie , #justitie