Frumosul orășel din sudul Italiei în care Alina Bica stă în arest la domiciliu. Detaliul din motivarea instanței care a respins ultima cerere a fostei șefe a DIICOT

Vineri, 23 Septembrie 2022, ora 03:00 15418 citiri
Alina Bica, fostă șefă a DIICOT, condamnată definitiv la 4 ani de închisoare. FOTO: Arhiva Hepta

Decizia de condamnare la 4 ani de închisoare pronunțată pe numele Alinei Bica rămâne valabilă, alături de mandatul european de arestare emis pentru fosta șefă a DIICOT, după ce magistrații Tribunalului București i-au respins contestația la executare.

Judecătorul a scris că nu are motive să anuleze cele două acte, atâta timp cât „condamnata este în viață, nu a fost predată autorităților române, iar temeiurile care au justificat emiterea mandatului european de arestare subzistă”.

Fosta șefă fugară a DIICOT, Alina Bica, este în Italia, acolo unde se sustrage de la executarea pedepsei pe care a primit-o deoarece, din înalta funcție deținută, l-a favorizat pe afaceristul Ovidiu Tender – cel căruia tot ea îi deschisese dosar pe vremea când era simplu procuror.

Decizia de condamnare la 4 ani de pușcărie pentru favorizarea făptuitorului a fost pronunțată de Înalta Curte în 2019, iar de atunci Alina Bica tot încearcă, prin avocați, să o anuleze.

Printre aceste demersuri juridice se numără și o contestație la executare pe care Alina Bica a depus-o pe rolul Tribunalului București, respinsă pe data de 1 septembrie. Procesul se află acum pe rolul Curții de Apel București, unde se va judeca pe data de 7 noiembrie.

Din motivarea deciziei Tribunalului București – consultată de Ziare.com – reies detalii interesante despre viața Alinei Bica în Italia, după ce Curtea de Apel din Bari a hotărât ca acesta să își execute pedeapsa pronunțată de judecătorii români în arest la domiciliu.

Ei bine, domiciliul Alinei Bica se află în orășelul Altamura, situat la sud, chiar în „tocul cizmei”.

Acolo stă Alina Bica, unde se bucură – chiar și de la fereastră – de arhitectura medievală și de monumentele istorice din urbea despre care poetul roman Horațius spunea că are „cea mai bună pâine din lume”.

„Pentru termenul acordat, 08.06.2021, a fost depusă la dosarul cauzei dovada notificării citaţiei emise pentru condamnata (n.r. – Bica Alina Mihaela), prin cererea de asistență juridică internațională în materie penală efectuată în cauză, din actele înaintate la dosar rezultând că intimata condamnată a primit citaţia şi a semnat personal de primirea acesteia la data de 19.05.2021, la domiciliul din Altamura”, se arată în documentul citat.

Lăsând la o parte acest detaliu, din motivare rezultă că Alina Bica a cerut anularea mandatului de executare a pedepsei și anularea mandatului european de arestare.

Tribunalul: „Nu este incident niciun caz de retragere a mandatului european de arestare”

„S-a mai reţinut că ceea ce se solicită în prezenta cauză este anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii ca urmare a faptului că executarea a fost preluată de către autoritățile italiene, în urma cererii instanței de executare privind executarea mandatului european de arestare emis în baza MEPÎ. Totodată, s-a constatat că în cauza de faţă s-a solicitat şi retragerea mandatului european de arestare nr. 48/2019 emis în vederea executării mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 90/2019”, se arată în motivare.

Judecătorul de la Tribunalul București nu s-a lăsat înduplecat și a respins cererile Alinei Bica pentru următoarele motive:

  • Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel din Bari (…) la data de 27.11.2020, irevocabilă la data de 22.12.2020, nu lipsește de caracter executoriu hotărârea judecătorească definitivă de condamnare pronunțată de instanțele române și prin urmare nu atrage prin ea însăși anularea formelor de executare ale mandatului național de executare a pedepsei închisorii emis iniţial, cu atât mai mult cu cât din actele dosarului rezultă că, deși s-a admis cererea persoanei condamnate de executare a pedepsei în Italia, conform normelor sistemului penal italian, totuși persoana condamnată a fost pusă în libertate de la data de 23.09.2020 și nu a început până în prezent executarea pedepsei închisorii pe teritoriul statului italian”.
  • „Chiar dacă persoana condamnată ar fi început executarea pedepsei închisorii în statul italian, această executare ar fi încă în curs, prin urmare mandatul de executare a pedepsei închisorii nu ar rămâne fără obiect înainte de executarea de către persoana condamnată a pedepsei pe teritoriul Italiei şi după informarea de către statul italian că pedeapsa a fost executată sau că a intervenit o cauza legală care nu mai permite continuarea executării pedepsei sau eventual continuarea executării pedepsei pe teritoriul României sau a altui stat din Uniunea Europeană, în cazul în care persoana condamnată ar evada sau s-ar sustrage de la executarea pedepsei pe teritoriul statului italian”.
  • „Totodată, instanța constată că nu a fost inițiată procedura de punere în executare a pedepsei închisorii, atunci când persoana condamnată nu se află pe teritoriul României. De asemenea, nu a fost inițiată procedura de delegare a executării pedepsei închisorii. Pentru aceste considerente, simpla recunoaștere de către autoritățile italiene a hotărârii de condamnare nu constituie motiv de anulare a mandatului de executare a pedepsei închisorii”.
  • În ceea ce privește retragerea Mandatului European de Arestare, instanța reține că potrivit art. 95 alin.1 din Legea nr. 302/2004 mandatul european de arestare se retrage în cazul în care au dispărut temeiurile care au justificat emiterea acestuia ori dacă persoana solicitată a decedat. În cauza de față persoana condamnată este în viață, nu a fost predată autorităților române, iar temeiurile care au justificat emiterea mandatului european de arestare subzistă (pedeapsa aplicată prin sentința penală din 29.11.2016 a ICCJ - Secția Penală, definitivă prin Decizia din 27.11.2019 a ICCJ - Completul de 5 judecători nu a fost executată), prin urmare nu este incident niciun caz de retragere a mandatului european de arestare nr.48/27.11.2019”, se arată în motivare.

Condamnată la 4 ani de pușcărie și după rejudecarea dosarului

Pe data de 29 noiembrie 2019, fosta șefă a DIICOT Alina Bica a fost condamnată definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani închisoare cu executare, într-un dosar în care a fost acuzată de DNA că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender. Pe fond, în noiembrie 2016, Alina Bica a fost condamnată la 4 ani închisoare pentru favorizarea făptuitorului, pedeapsă rămasă definitivă în iunie 2018.

În martie 2019, decizia de condamnare a fost anulată de Instanţa supremă, în baza deciziei Curţii Constituţionale privind nelegala compunere a completurilor de cinci judecători.

La rejudecare s-a respins apelul Alinei Bica şi s-a menținut condamnarea din noiembrie 2016.

„În majoritate: respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpata Bica Alina Mihaela şi de Ministerul Public - DNA împotriva sentinţei penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală în dosarul nr. 2471/1/2015. În baza art.275 alin. (2) Cod procedură penală obligă apelanta intimată inculpată Bica Alina Mihaela la plata sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, se arată în decizia Instanţei supreme.

A existat şi o opinie separată a unui judecător în sensul achitării Alinei Bica.

Cum l-a favorizat Bica pe Tender, pe care tot ea l-a „înfundat”

DNA susţine că, în cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti. Bica le-a solicitat subordonaţilor săi de la DIICOT să ceară în instanţă condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, potrivit procurorilor DNA.

Astfel, în contextul în care, în primăvara anului 2013, Ovidiu Tender era judecat în dosarul RAFO, instrumentat de DIICOT, în care rechizitoriul a fost întocmit de Bica, omul de afaceri a pus, prin avocaţii săi, la dispoziţia lui Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost ofiţer de poliţie judiciară şi consilier al Alinei Bica, documente privind respectiva cauză penală, în scopul consultării şi exprimării unei opinii, atât de el, cât şi de către Bica, pentru a avea şansa unei soluţii favorabile.

„Având în vedere relaţia existentă între Mihăilescu Ionuţ Florentin şi Bica Alina Mihaela, numitul Tender Ovidiu i-a cerut sprijinul magistratului prin intermediul angajatului şi avocaţilor săi în vederea formulării unei apărări favorabile inculpatului Tender Ovidiu, luând în considerare că procurorul Bica Alina Mihaela a fost cel care a instrumentat dosarul şi a dispus trimiterea în judecată a acestuia. Pentru sprijinul acordat, în scopul arătat mai sus, Mihăilescu Ionuţ Florentin, angajat al SC Prospecţiuni SA, firmă deţinută de Tender Ovidiu, a beneficiat de un card emis de Unicredit Bank, în care îi sunt virate diferite sume de bani. De asemenea, din actele şi lucrările dosarului nr.393/P/2013, a rezultat că Mihăilescu Ionuţ Florentin şi Bica Alina Mihaela au dobândit bunuri imobile (teren), iar, pentru disimularea provenienţei acestora, actele de proprietate au fost întocmite pe numele lui Gavrilă Ştefan şi pe numele altor persoane interpuse”, explica DNA.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Comentarii
Poza Unu' fugit pe-afara
Unu' fugit pe-afara
rank 5
Poza cdi0011
cdi0011
rank 5