Posibile efecte ale războiului Rusia-Ucraina: o nouă criză alimentară și un deficit de programatori

Războiul din Ucraina și sancțiunile economice impuse Rusiei au generat temeri pentru o nouă criză alimentară și cresc deficitul de programatori în regiune la aproape 40%, în timp ce costurile aferente proiectelor IT și salariile programatorilor vor crește cu 10% - 20%.

Peste 50 de națiuni depind de importurile de grâu din Rusia și Ucraina, cea mai mare parte dintre acestea fiind țări cu un nivel ridicat de sărăcie sau aflate în curs de dezvoltare. În 2021, Rusia și Ucraina s-au clasat printre primii trei exportatori mondiali de grâu, orz, porumb, semințe de floarea soarelui și ulei de floarea soarelui. Rusia a fost, de asemenea, cel mai mare exportator mondial de îngrășăminte cu azot și al doilea furnizor principal de potasiu și fosfor. Invazia rusă a Ucrainei și devastarea pe scară largă a țării precum și sancțiunile economice impuse față de Rusia ridică spectrul unei alte crize alimentare mondiale.

Numărul persoanelor subnutrite de pe glob ar putea crește însă cu 8 până la 13 milioane de oameni în 2022/2023.

Conform datelor furnizate de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO - Food and Agriculture Organization of the United Nations), Ucraina și Rusia se situează printre primii 5 exportatori globali de cereale: orz (19%) și grâu (14%) din totalul exporturilor. Și mai proeminentă este prezența lor în sectorul de producție de semințe și ulei de floarea soarelui unde cele două țări dețin 64% din totalul pieței de export.

Dependența de producția agricolă din Rusia și Ucraina atinge cote maxime în Eritrea (100%), Turcia 85%, Egipt 73% precum și în majoritatea republicilor fost sovietice sau în țările din nordul și centrul Africii.

Evaluarea preliminară a FAO sugerează că între 20 și 30% din zonele cu cereale, porumb și semințe de floarea soarelui din Ucraina fie nu vor fi plantate, fie rămân nerecoltate în timpul sezonului 2022/23. Dacă adăugăm sancțiunile economice și posibila interdicție de export în cazul Rusiei, acestea vor avea un impact major asupra securității alimentare globale. În conformitate cu un astfel de scenariu, numărul global al persoanelor subnutrite ar putea crește cu 8 până la 13 milioane de oameni în 2022/2023, cu cele mai pronunțate creșteri având loc în Asia-Pacific, urmată de Africa sub-sahariană și aproape Africa de Est și de Nord.

Simulările FAO care evaluează impactul privind reducerea exportului de cereale și semințe de floarea soarelui din cele două țări arată că prețurile internaționale la alimente și furaje ar putea crește cu 8 până la 22% peste nivelurile lor record atinse în februarie 2022.

”Producția agricolă globală va fi puternic afectată de creșterea prețurilor la energie, gaz și motorină precum și de turbulențele din industria de îngrășăminte legate de diminuarea producției mondiale și dependența de importurile din Rusia”, arată organizația World Vision.

Agricultura 4.0 înseamnă a produce mai mult folosind mai puține resurse și într-un mod care protejează mediul.

Progresele obținute în dezvoltarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii avansate au capacitatea de a amplifica volumul producției și randamentul fermelor la scară planetară. În ultimii ani, termeni precum “agricultura de precizie”, “agricultura inteligentă (smart farming)” și “agricultura digitală” au devenit o obișnuință în discursul specialiștilor și a mass media avansându-se ideea celei de-a patra revoluții în agricultură, Agricultura 4.0.

Cei mai mulți fermieri însă ¬nu au capacitatea să lucreze cu sateliți sau să înțeleagă cum functionează un robot. Prin urmare, transferul de cunoștinte și formarea de competențe în noile tehnologii este esențial pentru toți actorii implicați în procesele agricole și în producția de alimente, de la guvernanți până la specialiști, fermieri, tehnicieni, profesori și elevi.

Războiul din Ucraina crește deficitul de programatori în regiune la aproape 40%

Mai mult, Războiul din Ucraina determină o reașezare forțată în piața IT din regiune. Developerii rezidenți în țara vecină nu mai pot lucra din varii motive, fie că sunt pe front, fie că nu au acces la internet, fie că unele companii închid proiectele cu echipele din Ucraina pentru că acestea au un risc foarte mare să nu fie livrate la timp, punând astfel presiune mai mare pe resursele deja existente în România.

„Ținând cont de faptul că exista deja o lipsă de programatori de 15 – 20% la nivelul regiunii noastre, conflictul din Ucraina duce acest deficit spre 40%, fără să punem la socoteală Rusia. Dacă, până acum, era o cerere mare de developeri, acum aceasta va fi și mai mare, iar developerii disponibili vor deveni o resursă foarte căutată”, spune Mihai Filip, CEO al OVES Enterprise, companie românească de dezvoltare de software.

El menționează că se așteaptă la o creștere de circa 10% – 20% pentru costurile acestor resurse.

În ultimele săptămâni, companiile de IT din regiune, inclusiv din România, au primit un aflux de solicitări din partea developerilor (angajați, freelanceri și firme de dezvoltare IT) din Ucraina, fie pentru a fi implicați în proiecte noi, fie pentru sprijin în relocare, pentru a putea livra serviciile la care s-au angajat.

Totodată, și companii, în mare parte din SUA și Europa, care lucrează cu echipe din Ucraina, sunt în căutare de resurse în regiune: atât pentru proiectele aflate în desfășurare, pentru a le continua și pentru a diminua întârzierile de livrare, cât și pentru proiecte noi, ce au deja bugetul aprobat, dar care nu pot fi demarate pentru că nu are cine să le lucreze. Context în care, tot mai multe dintre aceste companii se orientează acum către programatorii din România.

„Companiile cu care lucrau acești developeri, în special din SUA, ne cer ajutor tot mai des în ultima perioadă. Și de cealaltă parte au crescut solicitările. Programatorii ne propun chiar să preluăm anumiți clienți pentru care nu mai pot lucra, cu rugămintea de a-i integra în echipa care va duce proiectul la bun sfârșit. În cele din urmă, clientul este mulțumit că o parte din echipă cunoaște proiectul (echipa din Ucraina), iar echipa din România oferă stabilitate și garanția livrării proiectului”, mai spune Mihai Filip.

În același timp, Guvernul României a aprobat o serie de derogări de la legislația imigrației, pentru a permite cetățenilor ucraineni să lucreze în România fără a fi nevoie să obțină un permis de muncă și o viză de lungă ședere. Potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 20, adoptată pe 8 martie 2022, toți cetățenii ucraineni care vor semna un contract individual de muncă cu o firmă românească își pot prelungi șederea în România, obținând un permis de ședere în scop de muncă, direct din România, fără a fi necesar să părăsească țara.

Astfel, în contextul unui aflux mare de oameni care intră în România, dar și al unei piețe a muncii tot mai globalizată, măsurile de sprijin adoptate prin OUG 20/2022 oferă posibilitatea ucrainenilor care intră în țară să se întrețină financiar, dacă vor alege să rămână în România, alăturându-se, astfel mai multor inițiative care ajută în acest sens.

„Este un moment foarte dificil pentru colegii noștri din Ucraina, cărora, la acest moment, le putem facilita tranziția spre o viață stabilă în România, alături de familia lor, asumându-ne să îi avem în echipă și să le oferim un venit recurent pentru cel puțin 1, 2 ani. În același timp, toate resursele și infrastructura companiei, de la sales, product owner, delivery manager, le putem pune la dispoziție celor interesați să ajungă la clientul final, cărora le facilităm accesul la proiecte noi.”, mai spune Mihai Filip, menționând că în această perioadă își dorește integrarea rapidă a unei echipe de 20 de programatori pentru a răspunde solicitărilor companiilor.

Aliații lui Putin și amenințarea serioasă asupra democrațiilor occidentale. Cristian Felea: China și Rusia sunt interesate de dominație, un „neo-sclavagism” cu altă față VIDEO

Într-un prezent marcat de tensiuni politice și economice ajunse într-un punct critic, Organizația de cooperare economică internațională BRICS ocupă 40% din PIB-ul global, unde Rusia este...

Când se va lansa primul iPhone cu chipset pe 2nm

Apple întâmpină întârzieri în implementarea tehnologiei de fabricație pe 2nm pentru cipurile sale. Astfel, cel mai probabil inovația nu va fi disponibilă pentru seria iPhone 17,...