Ce șanse avem să cumpărăm alimente mai ieftine. Propunerile industriei alimentare. "Este o glumă"

Alimentele s-au scumpit la nivelul întregii ţări, pe fondul crizei generate de pandemie şi a creşterii preţului la energie electrică şi gaze naturale. Autorităţile caută diverse scenarii, iar specialiştii avansează măsuri mai mult sau mai puţin fezabile.

Deși suntem a cincea țară ca suprafață arabilă din Europa, suntem la coada multor clasamente care țin de agricultură. Mai mult, România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în ţară, fapt care arată că potenţialul nu este încă valorificat pe deplin.

Că România importă tot mai multe alimente, se vede şi în cifrele oficiale. Deficitul comercial a depășit în primul semestru din 2021, 1,27 miliarde de euro, în timp ce anul trecut, în primele 6 luni din 2020, deficitul înregistrat în comerţul cu produsele agroalimentare a fost de 971,88 de milioane de euro, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. România a exportat, în perioada ianuarie – iunie 2021, produse agroalimentare în valoare de 3,63 miliarde de euro, în creştere faţă de perioada similară din 2020, în timp ce pentru importurile de produse agroalimentare s-au cheltuit în primele 6 luni ale anului 2021 mai mult de 4,90 miliarde de euro.

Banca Naţională a României consideră însă că deficitul balanței cu bunuri agroalimentare poate fi redus într-o bună măsură prin stimularea ofertei interne. Soluția propusă este de punctare sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor din industria alimentară ce produc bunuri care se află în Top 10 importuri de bunuri alimentare.

Ziare.com a stat de vorbă cu Dragoș Frumosu, președintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului şi Ramuri Conexe "Sindalimenta", pentru a vedea dacă într-adevăr avem vreo şansă să cumpărăm alimente mai ieftine în perioada următoare. Acesta spune că întâi de toate este necesar ca micul producător autohton să fie sprijinit de către stat, în diverse forme. Un punct îl minus îl constituie şi lipsa încrederii în formarea unor asociaţii agricole; acestea ar putea cumpăra materie primă în cantităţi mari la preţ mai mic, ar putea încheia diverse contracte şi ar vinde toată marfa. O asociaţie, ca să fie benefică, poate face puncte de procesare, a trebui să aibă teren pentru cereale şi furaje, dar şi moară pentru a măcina mâncarea animalelor. Şi ar vinde către abator, care ar furniza la rândul său carne proaspătă.

Astfel, preşedintele Sindalimenta consideră că ieftinirea alimentelor în acest moment este "o glumă".

"Dacă discutăm azi de ieftinirea alimentelor, este o glumă. Soluţia ar veni de la sprijinirea micului producător, dezvoltarea lor în asociaţii şi sprijin de la stat pentru a-şi deschide magazine, pentru a avea anumite facilităţi, astfel încât să poată intra în concurenţă cu marile reţele comerciale. Pentru că potenţialul vizavi de micul producător în România îl găsim peste tot. Însă ne ajută foarte mult şi un sol fertil, relieful de toate felurile şi potenţialul de apă. Soluţia ca să mâncăm mai sănătos, mai proaspăt şi mai ieftin este în sprijinira micului producător", a declarat pentru Ziare.com Dragoș Frumosu, președintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului şi Ramuri Conexe "Sindalimenta".

Dragoş Frumosu spune că peste 90% din producţia producătorilor ar fi putut fi astfel vândută.

"Dacă ar exista asociaţii, am avea produse de calitate, proaspete, nu s-ar pierde nimic şi am putea concura cu preţurile practicate în marile lanţuri de magazine. Şi atunci ar fi o soluţie să putem să reducem preţurile la alimente. Ca să dau un exemplu, noi am închis toate magazinele noastre comerciale româneşti, toate alimentările, spaţiile, chipurile că nu mai funcţionau, au venit cei de la marile reţele comerciale, Carrefour, Cora, Auchan, Kaufland, în centrul oraşelor, timp în care Mega Image a început să preia spaţii şi la fiecare staţie de autobuz există câte un magazin comercial Mega Image. Dacă noi ca stat nu ne sprijinim producătorul autohton, ca produsele noastre să fie vândute în spaţii comerciale proprii, atunci normal că nu putem să ne aşteptăm... Cooperativa Unirea era o primă soluţie pentru a reuşi să vindem marfa producătorilor români şi să avem marfă de calitate şi mai ieftină pe la un lanţ de magazine. Există oameni care au fost în toate guvernele care au condus România din 1990 până azi, cu interes în distrugerea agriculturii, industriei alimentare, în distrugerea bucăţică cu bucăţică în timp a agriculturii şi industriei alimentare româneşti pentru interese proprii, pentru buzunarul propriu, în detrimentul importurilor", a spus Dragoş Frumosu.

România are potenţial, ca să mâncăm sănătos, proaspăt şi ieftin, important este ca statul să ia măsuri, "să nu se mai ascundă sub fusta Uniunii Europene şi să spună nu încălcăm reglementările. Încălcăm pe naiba! Cum fac polonezii, fac export şi dacă preţul unor produse pentru export este mai mare decât preţul practicat în ţara unde se exportă aceste produse, atunci vine statul şi dă sub formă de subvenţie, că au găsit o cale normală ca produsul să fie vândut sub preţul aceluiaşi produs în ţara în care se exportă iar diferenţa o dă statul fermierului în Polonia".

El a vorbit şi de distrugerea sistemului de irigat în sudul României, pe sute de km, care nu a fost reabilitat în 30 de ani, trăgând astfel agricultura în jos.

Şeful Sindalimenta a mai dat un exemplu, dacă în 1990 existau în România 33 de fabrici de zahăr azi mai sunt numai două, ambele unei multinaţionale.

"Prima fabrică de zahăr tăiată bucăţică cu bucăţică în România a fost cea de la Năvodari, care în procent de 70% era toată din inox, era cea mai nouă fabrică de zahăr din România şi care avea ieşire la mare. Despre ce vorbim? îşi spală mâinile unul altuia, indiferent de partidul politic care a guvernat în această perioadă. Se rotesc la guvernare. Este inadmisibil să vii să împrumuţi zeci, sute de miliarde de euro şi să nu ştii unde au fost cheltuiţi aceşti bani şi ce folos sau profit au adus sumele de bani împrumutate României.

Dragoş Frumosu afirmă totodată că avem nevoie de un ministru al fermierilor, al agricultorilor şi nu unul pus politic, iar directorii din minister să nu mai fie schimbaţi la fiecare mandat.

O altă variantă care a fost avansată în spaţiul public a fost reducerea TVA la 0%. În prezent, cota TVA pentru alimentele de bază în România este de 9%.

Dan Vîlceanu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a declarat în ianuarie 2022 că implementarea TVA zero la alimente contravine directivelor europene, iar România ar risca infringement.

”Nu am avut o discuţie în Guvern legată de TVA zero la alimentele de bază. Este o măsură care, cel puţin la momentul ăsta, contravine directivei TVA. Putem să discutăm orice (cu Comisia Europeană, n.r.), dar să ai o reglementare care contravine unei directive asta înseamnă infringement”, a declarat Dan Vîlceanu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, la acel moment.

Întrebat de exemplul Poloniei, care vrea să ia această măsură, el a spus că Polonia este aproape de infringement.

”Există oricând instrumentul de a plafona preţul şi de a interveni în piaţă la modul acesta, de a fixa tu preţuri de la Guvern. Ceea ce nu e tocmai ideea unei pieţe libere şi ceea ce ar duce, sunt convins, în condiţiile de piaţă actuale, cu preţuri crescute la energie, la dispariţia unor produse de pe raft. În momentul în care preţul la care tu produci este mai mare decât preţul cu care poţi să vinzi, evident că nu vei mai avea niciun fel de motivaţie să mai produci produsul respectiv. Să produci şi să îl vinzi, pentru că asta înseamnă să pierzi. Vă aduceţi aminte că în primele valuri ale pandemiei se punea problema plafonării preţului la anumite medicamente. Şi nu s-a putut întâmpla pentru că asta ar fi dus la dispariţia acelor medicamente din piaţă. E acelaşi lucru şi cu produsele celelalte”, a spus Vîlceanu, în ianuarie 2022.

Potrivit unei analize a Băncii Naționale a României (BNR), companiile din industria alimentară din România pot obține o producție suplimentară cu circa 9 miliarde lei. Sectoarele cu cel mai important potențial de dezvoltare sunt: brutăriile (unde producția suplimentară estimată este de 2 miliarde lei), fabricarea produselor de morărit (Biscuiți, pișcoturi, macaroane, tăiței- producție suplimentară de 1,5 miliarde lei), producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne (1,5 miliarde lei) sau fabricarea produselor lactate (1 miliard lei).

Un număr redus de companii generează o proporție importantă atât din valoarea importurilor, cât și din cea a soldului negativ al balanței comerciale pe segmentul agroalimentar. Primele 10 companii după nivelul importului de asemenea produse dețin o pondere de 22,7% din total, cifra fiind similară și în cazul deficitului.

Aproape 300 de firme produc circa 80% din soldul negativ al balanței comerciale cu bunuri agroalimentare. Concluzia acestei concentrări importante este în linie cu evoluțiile puternic asimetrice identificate în rândul indicatorilor economico-financiari ai companiilor din agricultură și din industria alimentară. Distribuția în funcție de sectoarele de activitate reliefează, de asemenea, un nivel de concentrare ridicat, primele zece sectoare după valoarea importului de bunuri agroalimentare cumulând 57,5% din total.

Cât câștigă românii în străinătate. Diaspora aduce aproape 3% din PIB

Statisticile oficiale arată că România are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare patru persoane care locuiesc în...

Polestar Phone, primul smartphone dedicat posesorilor de mașini electrice? Ce știe să facă

Polestar, producătorul suedez de mașini electrice, a intrat pe piața dispozitivelor mobile lansând Polestar Phone, un smartphone conceput special pentru posesorii de mașini electrice....