USR anunţă un pachet de legi antiplagiat: „În 1990, 1.500 de români aveau doctorat. Din 2000 până în 2006 au fost acordate alte 30.000”

Mai mulți parlamentari USR au anunțat joi, 20 ianuarie, că depun un pachet de legi antiplagiat în debutul noii sesiuni parlamentare prin care îşi propun să stopeze propagarea fenomenului de furt intelectual.

Inițiatorii s unt Simona Spătaru, Ştefan Pălărie şi Cristian Seidler, aceștia precizând că pachetul include trei iniţiative care aduc modificări la Legea Salarizarii Unice, la Legea privind Depozitul legal de documente şi la Legea Educaţiei Naţionale în ceea ce priveşte funcţionarea CNATDCU şi sancţiunile aplicate şcolilor doctorale.

Potrivit USR, noile măsuri vin în continuarea propunerilor de modificare a Legii învăţământului, depuse de USR, anul trecut, care prevedeau anularea posibilităţii ca un plagiator să renunţe la titlul de doctor în mod voluntar.

“Ne aflăm iată, din nou, într-un mare scandal de corupţie intelectuală care zdruncină fotoliul de premier. După cazul Victor Ponta sau Gabriel Oprea, iată, avem cazul Nicolae Ciucă. Pentru a împiedica fuga de responsabilitate, la sfârşitul anului trecut, am propus măsuri de modificare la Legea învăţământului, respectiv să se anuleze posibilitatea ca un plagiator să renunţe la titlul de doctor în mod voluntar. Acea prevedere fusese introdusă în Legea învăţământului, special pentru Victor Ponta, de către actualul ministru al Învăţământului, Sorin Cîmpeanu. Continuăm această serie de măsuri antiplagiat. Lucrez în continuare cu colegii mei, de la Comisiile de învăţământ, în mod special, pentru ca propagarea fenomenului de corupţie intelectuală să nu mai fie un fenomen cum este acum, în România. Am identificat, cel puţin, două probleme mari: o inflaţie a titlurilor de doctor în România şi o legislaţie slabă, care protejează pe cei care plagiază”, a declarat Simona Spătaru, senator USR.

La rândul său, deputatul USR, Cristian Seidler, a evidenţiat creşterea exponenţială a numărului de doctorate din România, mai ales în ultimii ani. Concret, în 1990, 1.500 de români aveau titlul de doctor. În următorii zece ani, au fost acordate încă 30.000 de titluri de doctor, iar din 2000 până în 2006, alte 30.000.

“Nu putem să nu observăm că, de-a lungul timpului, legile salarizării au încurajat acest fenomen prin faptul că s-au primit bani suplimentari pentru simpla deţinere a titlului de doctor. Istoric vorbind, exista un spor de 15% din salariul de bază, iar din 2017 avem un spor de 50% din salariul minim pe economie. În momentul de faţă, vorbim undeva la 750 de lei pe lună pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor. Sunt două mari ipoteze cu care lucrăm: ipoteza în care pentru ocupare unui post, e nevoie de deţinerea titlului ştiinţific de doctor. În acest caz, nu se justifică plata suplimentară pentru deţinerea unei diplome fără de care nu s-ar fi putut ocupa acel post; a doua ipoteză este aceea în care pentru exercitarea atribuţiilor la locul de muncă, nu i se cere prin fişa postului respectiv să deţină un titlu ştiinţific de doctor. Acela nu este util, neapărat, în desfăşurarea activităţii. În cazul acesta, de ce am da bani suplimentari pentru ceva ce nu e necesar?”, a precizat Cristian Seidler.

În acest context, deputatul USR a ţinut să sublinieze faptul că nu a menţionat deloc ideea de plagiat sau neplagiat a lucrării de doctorat.

“Nu presupunem că toţi cei care deţin un titlu ştiinţific de doctor ar fi plagiat lucrarea, dimpotrivă. Majoritatea celor care au obţinut asemenea titluri suntem convinşi că sunt de bună-credinţă şi că au avut lucrări ştiinţifice realmente substanţiale.

Cu toate acestea, plata pentru deţinerea unei diplome nu este un lucru sănătos”.

De cealaltă parte, senatorul USR, Ştefan Pălărie, a arătat efectele inflaţiei titlurilor de doctor acordate. “Inflaţia nu este numai numerică, mai avem o problemă de calitate. Avem mai mulţi doctori în ştiinţe decât conţinut intelectual de calitate, ori acest lucru trebuie să înceteze. Motiv pentru care avem în grupul de lucru pe pachetul de legi antiplagiat mai multe modificări”, a precizat el.

Potrivit lui Ştefan Pălărie, aceste modificări vor avea în vedere:

- Legea Depozitului legal de documente. Astăzi, Biblioteca Naţională deţine câte un volum al fiecărei lucrări de doctorat. Aceşti oameni ajung să nu mai aibă spaţiu aproape fizic să deţină toate documentele şi cărţile publicate din România, în timp ce, deşi există legislaţie în zona obligativităţii deţinerii unui document în variantă digitală, ajungem să avem scuze penibile, iar acest lucru trebuie să fie modificat şi să ajungem în secolul XXI când informaţia e primordială în format digital;

- A doua modificare o să aibă loc în Legea Educaţiei Naţionale şi ea prevede sancţiuni drastice pentru şcolile doctorale care nu se supun legii în vigoare şi care nu trimit exemplarul digital către Biblioteca Naţională;

- A treia modificare vizează modul în care funcţionează CNATDCU. Există, astăzi, zero transparenţă pe funcţionarea acestei organizaţii”.

Constatări grave ale SUA cu privire la corupția din România. Explicația puterii și acuzațiile opoziției: „Au creat o mașinărie care funcționează ca unsă!”

Raportul Departamentului de Stat (DOS) al Statelor Unite ale Americii (SUA) pentru anul 2023, în legătură cu România, a relevat o mulțime de informații grave referitoare la corupția...

Scandal în Parlament. Ședința pentru candidații la Consiliul Concurenței, suspendată din lipsă de cvorum

Şedinţa plenului reunit al Parlamentului a fost suspendată luni, 22 aprilie, înainte de votul asupra candidaţilor propuşi pentru Consiliul Concurenţei, din lipsa cvorumului, după ce...