Vremea petardelor (Opinii)

Cand l-am intrebat pe Miron Mitrea cum comenteaza aceasta campanie electorala, experimentatul politician PSD mi-a raspuns cu un zambet ironic: "Care campanie?".

Este o caracterizare pe cat de succinta, pe atat de exacta a situatiei in care ne aflam cu mai putin de doua luni inainte de primul tur al prezidentialelor.

Va aduceti aminte cum arata aceeasi perioada in 2009? In 2004? Ce agitatie! Ce dezbateri! Acum nici macar sondaje de opinie nu apar.

Niciuna dintre tabere nu a emis nimic de substanta, nimic cu adevarat interesant si de interes public, nimic demn de o autentica dezbatere publica. Avem o non-campanie, fara continut - cam dupa chipul si asemanarea candidatilor, ca sa fim cinstiti - centrata pe eterna tema a ultimilor 10 ani, pro sau anti-Basescu, desi actualul presedinte nu este candidat.

Dar de plictisit, nu ne plictisim, nimic de zis. Pe cerul electoral al patriei zboara petarda dupa petarda, care capteaza tot interesul in directii spectaculoase, dar fara nicio finalitate serioasa. Va dau doar doua exemple recente.

O petarda a fost tentativa de suspendare a presedintelui. Eu, una, nu cred ca dl Tariceanu s-a lansat in aceasta aventura fara acceptul PSD. Ba chiar cred ca a fost incurajat sa iasa cu tema suspendarii. Prin el, PSD a lansat un balon de incercare.

Si Ilie Sarbu si Miron Mitrea au admis ca un asemenea demers nu are nicio legatura cu interesele Romaniei. Este strict o chestiune de campanie, dar care poate avea doua taisuri.

Pe de-o parte, PSD ar avea de castigat prin mobilizarea intregului electorat anti-Basescu si prin fortarea ACL de a se pozitiona ferm pe linia de demarcatie a "basismului".

In plus, pentru penali, cred ca suspendarea era o ocazie ideala de a a-si recupera prin gratiere camarazii cazuti si eventual de a porni un asalt esential impotriva justitiei.

Pe de alta parte, insa, acest demers implica riscul reactiei externe dure, dar si a enervarii unei parti din electorat satule deja de jocul suspendarii si care, in mod justificat, sa nu mai vada nicio miza intr-o suspendare cand presedintele este atat de aproape de finalul celui de-al doilea mandat. Si enervarea aceasta ar fi putut sa actioneze ca un bumerang.

Toate acestea trebuiau verificate live, dincolo de cercetarea sociologica. Si Calin Popescu Tariceanu a testat. Ca a iesit in cel mai penibil mod cu putinta, dovedind ca are mari probleme ori cu matematica, ori cu Constitutia, ca nu a gasit argumente mai solide decat un presupus telefon catre presedintele CE, de sabotare a Corinei Cretu, fara efecte insa, chiar daca a existat, sau vocabularul presedintelui, care, oricat de nepotrivit ar fi, nu poate fi totusi neconstitutional, este o alta discutie. Asta e marca proprie.

Se pare ca testul a picat, pretul s-a dovedit mai mare decat eventualul beneficiu. Si PSD a facut pasul inapoi. In opinia mea, Calin Popescu Tariceanu a ramas cu penibila demonstratie de incompetenta, cu atat mai grava cu cat este al doilea om in stat, candidat la presedintie si a fost 4 ani de zile premierul Romaniei.

Alta petarda este a candidatului ofiter acoperit care da acestei non-campanii un aer de film de spionaj.

Sigur ca, pe fond, relatia dintre serviciile secrete si politica este o tema legitima si grea, nu numai in Romania. Dar asa cum a debutat dezbaterea ei in Romania, ca o vanatoare de agenti 007, are sanse minime de a produce alte efecte in afara unei suspiciuni generalizate, bazate pe o inflatie de scenarii, si a revigorarii fobiei "securismului", trauma inca nevindecata a poporului roman.

Dincolo de aceste jocuri de lumini si umbre, nu am vazut pana acum nici macar un proiect sau o dezbatere solida pe chestiuni de interes public si care sa tina de atributiile presedintelui. Acesta reprezinta statul roman, conduce politica externa, este comandantul suprem al fortelor armate, este seful CSAT, este ultimul fitru, prin promulgare, pentru orice lege, este omul care desemneaza premierul.

Menirea campaniei ar trebui sa testeze candidatii exact in privinta acestor viitoare prerogative cheie, astfel incat omul care doreste sa voteze in cunostinta de cauza, rational sa aiba niste indicii clare, niste repere in functie de care sa puna stampila pe un nume sau altul. Nu exista asemenea repere.

Si cat ele nu exista, votul nu poate fi rational. Efectul este ca unii vor sta acasa, altii vor vota strict pe comandament de partid sau negativ. Ce-o iesi din asta, Dumnezeu cu mila!

Ludovic Orban, ales președintele Forţa Dreptei. "Adevăraţii liberali sunt în acest partid"

Ludovic Orban a fost ales, sâmbătă, 20 aprilie, preşedintele partidului Forţa Dreptei la primul Congres al formaţiunii, adunare la care au participat, la Palatul Parlamentului, peste 1.200 de...

Ciolacu a făcut marele anunț. Ce se întâmplă cu candidatul alianţei PSD - PNL la Primăria Capitalei începând de luni

Medicul Cătălin Cîrstoiu este, în acest moment, candidatul alianţei PSD+PNL la Primăria Capitalei, a declarat sămbătă, 20 aprilie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu. Luni, 22 aprilie,...