Prezindentialele, de cealalta parte a baricadei - povestea de succes a unei sectii de vot din Germania

Joi, 27 Noiembrie 2014, ora 17:52
6310 citiri
Prezindentialele, de cealalta parte a baricadei - povestea de succes a unei sectii de vot din Germania
Foto: Arhiva personala a Corneliei Guju

Alegerile prezidentiale recente au marcat o mobilizare fara precedent din partea societatii civile. S-au scris povestile celor care au asteptat ore intregi pentru a vota sau ale oamenilor care au iesit in strada pentru a cere alegeri corecte.

In ziua votului, "fiti eroi in turul doi" a explodat pe retelele de socializare si societatea civila a construit un veritabil buletin de stiri pe Facebook.

Ziare.com a vrut sa afle cum a fost ziua alegerilor si de cealalta parte a baricadei, in comisiile din sectiile de votare, unde membrii nu au apucat sa lase pixul jos pana la inchiderea urnelor.

Cornelia Guju nu este membru de partid, insa a participat la alegerile prezidentiale din Hamburg, Germania, in calitate de reprezentant al unei formatiuni politice, "dar cu suflet de observator".

Recent, s-a mutat, impreuna cu familia, din sudul Germaniei, la Hamburg. Pentru prima data avea sa nu mai piarda o zi pe drum, pentru a vota fie la Munchen, fie la Stuttgart.

"Intentionam sa particip la alegeri in calitate de observator neutru, pentru a facilita cumva procesul votarii. Am vrut sa nu mai fie acea sicana comunista, pe care am simtit-o si eu de fiecare data, ori stand la coada, ori la tejghelele diferitelor institutii din Romania. De aceea, am decis sa le stau la dispozitie celor ca mine, si s-o fac cat mai bine, ca si cand as face-o pentru mine. Ca fiica mea si a celor foarte tineri sa nu mai aiba experienta cozii pe care noi si parintii nostri am avut-o.

Mi-am dat seama ca in calitate de observator nu voi putea face multe. Ma temeam, e drept, ca in cazul unor fraude, as fi raportat desigur, dar poate le-ar fi luat luni ori ani pana sa clarifice situatia. La sfarsitul lui octombrie, inainte de alegeri, inca se discutau la Parchet dosarele referendumului din 2012. Cate luni? Cati ani? Ei, de asta mi-a fost teama. Asa ca am participat ca reprezentant al unui partid, cu suflet de observator", povesteste Cornelia.

Cornelia a fost dintre cei care au scris liste. In turul unu venisera putin peste 1.000 de alegatori. Pe 230 dintre acestia i-a intampinat ea. De restul 780 s-au ocupat alti 5 colegi. "In turul doi nu am mai numarat tabelele. In calitate de observator nu as fi putut deconstrui cliseul ardeleanului molcom si nici facilita accesul a catorva sute de oameni la un drept care le apartine", puncteaza tanara.

Ziua votului, ca o zi de nastere

Pentru Cornelia, ziua votului a fost ca "o zi de nastere, la sfarsitul careia nu esti neaparat cu un an mai in varsta, ci cu un an mai destept si plin de emotii amestecate".

Foto: Carmen Muresan

Si in primul, si in al doilea tur, a fost intens. "Emotii intense, agitatie, vibratii, sperante, stres, oboseala, sete, revederea unor fete parca cunoscute intr-o alta viata (ori alta tara), citirea unor localitati, care si ele la randul lor iti trezesc sentimente. Multi dintre cei pe care i-am vazut aveau un sac mare in spate, un sac de greutati si de sperante. Si veneau si mi-l tranteau in fata, odata cu buletinul. In schimb, eu le dadeam stampila si ei calcau spre cabine. Am simtit uneori atata emotie, ca cu greu imi stapaneam lacrimile. La un moment dat, o bunica tare scumpa mi-a zis:

'Stiti, de 30 de ani locuiesc aici. Si votez de fiecare data. Eu inca mai am speranta pentru voi!' sau 'Venim de la cateva sute de km. Stim ca in Italia sunt peste 50 de sectii si in Germania doar 5. Stim ca nu sunteti de vina. Si mai mult ne incapataneaza sa votam!'", rememoreaza Cornelia.

"In rabdare si consecventa ne-am unit"

In primul tur, au fost doar 2 cabine de vot si 4 stampile (plus una de rezerva). Sectia de vot se afla la etajul 5 intr-o cladire centrala. Coada, povesteste tanara, se intindea pe 5 etaje, pana in strada, pe-un hol sufocant si cu scari in spirala.

In turul doi, votul s-a mutat de la etajul 5 la etajul 1. Nu au fost doar cei 3 mp de hol, ci o sala mai mare si alta sala unde se putea astepta, fapt care, spune Cornelia Guju, se datoreaza consulului onorific.

"Am vazut la coada oameni de toate varstele. Oameni civilizati, rabdatori, cu bun simt, uneori si glumeti. Mai ajungeau pana la noi cate-o gluma si hohote. Ma intrebam, vazandu-i, daca eu as fi fost la coada in locul lor, as fi putut fi asa pasnica? Ori as fi pornit o revolutie, sa-i scuture pe cei de la Bucuresti? Apoi am vazut ca nu doar ca nu se revolta ci rabda, rabda, cum au facut-o si parintii lor la coada la alimente atatia zeci de ani, sperand, poate, ca ai lor copii vor avea alta soarta. Si eu rabdam la liste. In rabdare si consecventa ne-am unit, cum ar veni."

In primul tur venisera, pana la ora amiezii, 273 de persone, iar pana la inchiderea sectiei inca 738.

"Auzisem de la cei care participasera in anii precedenti, ca de obicei vin la Hamburg cam 200-250 de alegatori. Era, deci, un record. Sau cel putin asa credeam noi. In al doilea tur, aveau sa voteze pana la amiaza vreo 700 de persoane. Un sentiment foarte placut. Pana la inchiderea sectiei au votat in jur de 2.600 de oameni. Prietenii mei din spatiul german si francez imi trimiteau feedback de la Stuttgart, de la Munchen ori de la Paris. Varul meu din Anglia injura nervos ca dupa multe ore de asteptat n-a putut vota. In primul tur am mai vazut, printre randuri, ce se intampla in alte parti. In turul doi mi-am dat telefonul in grija unei observatoare.

Pentru a putea participa la alegeri, venisera trei prieteni de la cateva sute de km sa se ingrijeasca de copila mea (care intre timp prinsese o raceala sora cu febra), caci sotul era plecat in interes de serviciu. Si telefonul l-am incredintat observatoarei, pentru a pastra contactul cu familia, deci doar pentru cazuri de forta majora", ne-a mai spus Cornelia.

In sectie, a incercat sa intampine oamenii si sa le vorbeasca cum i-ar fi placut ei sa fie intampinata: "Stiam ca asteptasera cu orele in frig si ploaie, cu picioarele murate, nervosi, umiliti ca sa ajunga cateva secunde sa puna o stampila. Le simteam tensiunea, frustrarea, dar si speranta. La tare multi mai ales speranta! Unora le doream o seara frumoasa, nu asa, din cliseu, ci chiar din inima. Chiar imi doream ca multi dintre noi sa avem o seara frumoasa. Si oamenii imi raspundeau, pe aceeasi lungime de unda.

Si in al doilea tur venise o bunica de 91 de ani. Cu greu m-am abtinut sa n-o strang in brate. I-am multumit ca a venit, strangandu-i mainile batrane intr-ale mele. Venise pentru mine. Venise pentru cei cu degetele murate de la coada. Venise pentru cei din tara. Venise pentru copii a caror imagine o intruchipeaza baiatul din scurt-metrajul regizorului Sabin Dorohoi".

O fi sau nu o fi Revolutie?

Nu a vazut ce se intampla in jur, s-a dedicat strict listelor, pentru a fi cat mai eficienta. "Auzeam doar rumoare, pe strada si printre noi. Se auzea asa, intr-un fundal mai indepartat, larma de revolutie, imn, rasete, voci si ecouri. Ma intrebam: o fi sau n-o fi?! Oare vor avea sens atatea ore pierdute de ceilalti si de mine? De cate generatii se spera? Prin fata mea au trecut si dintre prietenii si cunostintele mele din Hamburg. Nu i-as fi vazut, daca nu m-ar fi facut ei atenta. Vedeam CNP-uri si adrese mult prea lungi".

La un moment dat, se zvonise pe retele ca lipsesc trei stampile de la Hamburg.

"Fiecare din comisie se ingrijea de stampila lui, cam ca de cei doi ochi - stiam ca nu e loc de nereguli si neplaceri. Aveam sa aflu in zilele ce au precedat zilei de 16 noiembrie ca astfel de zvonuri aparusera cam prin fiecare sectie, ca peste tot fie lipsea ceva, fie se terminasera din formulare ori buletine ori ca oamenii se bat intre ei la coada. Cineva imprastia zvonuri si dezinformari, dar ura si frica n-au invins printre eroii de la coada!", continua tanara.

Seara avea sa descopere situatia mizerabila din Stuttgart, de exemplu. "Din cand in cand intrebam oamenii cat e coada, nu in metri, ci in ore. Ziua a trecut ca in zbor. Tot dintre oamenii care asteptau ne mai spuneau ce fac cunostintele lor din alte parti, cum ca e imposibil in 2014 sa se organizeze atat de prost".

Voluntarii din afara sectiilor

La Stuttgart, prieteni ai Corneliei s-au organizat pe ore, cu biscuiti, cafea, ceaiuri si consiliere la completarea declaratiei, pentru a fluidiza procesul votarii.

Foto: Carmen Muresan

"Mai stiam ca la Hamburg, la 7 dimineata, primii alegatori isi vor bea cafeaua in fata consulatului. Dintre ei mi-ar fi placut sa fiu. Sa-i cunosc, sa ne regasim pe aceeasi lungime de unda. Am avut surpriza sa-i vad cateva minute dupa inchiderea sectiei. Cu mimica serioasa, grava, au spus ca ei trebuie sa ne spuna ceva. Ne-am adunat cu totii in fata lor. Iar ei au spus: Va multumim. Iar mie mi-a venit sa-i iau pe copiii astia in brate, sa le multumim noi! Ca, fara sa stim, am fost o echipa.

Ei se ingrijeau de cei de afara, noi de cei dinauntru. S-au organizat singuri, fara vreun interes. Ei bine, cred ca oamenii astia sunt viitorul. Cred ca hipsterii voluntari, care au pierdut o zi aiurea prin ploaie cu tot felul de nemultumiti - oamenii ca ei au facut diferenta. Stiu ca nu a mers totul ceas si nu a fost totul grozav, de nicio parte. Stiu ca mie, ca lingvist, mi-a venit sa-l strang de gat pe cel care a formulat declaratia ambiguu. Cred ca era loc de mai bine chiar si acolo si ar fi scurtat din cozi", spune tanara romanca.

Sa nu ramana nimeni pe din afara. Hai sa reusim!

Timpul de asteptare a fost la Hamburg si de 5 ore la un moment dat. Dar oamenii au fost hotarati sa voteze: "Din comisie nu a lipsit niciun membru si ne-am straduit, pe cat posibil, sa nu ridicam pixul de pe hartie. Nu am facut pauze, nu am mancat decat bomboane de gat, cu care i-am servit si pe cei care au venit in fata mea. Stiu ca in alte parti consulul a chemat politia locala pentru a-i indeparta pe alegatori. La noi a fost, din fericire, altfel".

Nereguli nu au existat la Hamburg. S-au solicitat de la Berlin buletine noi de vot, in care urma sa le epuizeze, insa nu a fost cazul.

"Presedintele comisiei de vot, o imagine a unui profesor interbelic, a fost, ca si in primul tur, pe pozitii, 'losungsorientiert', cum ar spune germanul. Ne-a coordonat exemplar, ne-a incurajat si grabit si stresat, ca sa nu ramana nimeni pe din afara. Si in primul si in al doilea tur de scrutin, usa s-a inchis la 21. Toti cei care au asteptat au votat. Am inteles ca la 21:10 au mai venit cateva persoane. Acestea nu au mai putut vota. Si mai stiu ca in primul tur multi au fost descurajati de coada cea lunga si, desi venisera de la cateva sute de km, au renuntat la asteptat si au plecat acasa.

In turul doi, intrebam din cand in cand observatorii cat mai e coada. Presedintele sectiei ne-a asigurat si pe noi si pe cei care asteptau ca toata lumea va vota. Pe noi ne grabea si mai tare. Ne spunea ca 'numai 300 mai sunt' si 'haideti, ca reusim'. Era asa un freamat al fricii in aer, de toate partile. Auzeam ca nu va ramane nimeni pe din afara, stiam si de la TV ca s-a promis ca nu ramane nimeni pe din afara, dar aveam dubiile mele.

Intre timp aflasem de la o prietena draga ca la Stuttgart situatia nu va merge in directia buna. M-am speriat. Si m-am bucurat cand am aflat ca la 21, cand s-a inchis usa, nu mai era nimeni afara. Cu totii am rasuflat atunci usurati", marturiseste Cornelia.

Privind inapoi, ar repeta experienta: "Nu stiam nici eu ce robotel al caligrafiei zace in mine. Si acum am si dexteritate. Si perseverenta! Si multa recunostinta si multumire fata de cei care au votat, ajutat ori notat. Sigur ca da, impreuna, inainte!"

„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
#Cornelia Guiu vot, #povesti vot Hamburg, #sectii vot diaspora , #Alegeri Prezidentiale 2014
Comentarii
Poza silvia_h
silvia_h
rank 5